Din ce sunt preparaţi de fapt ,,micii’’ din comerţ?

O echipă de experţi care activează în domeniul protecţiei consumatorului a cercetat nu mai puţin de 25 de feluri de mici din comerţ, preparaţi din carne tocată, de la diferiţi producători. Rezultatele studiului sunt şocante! Mai mult de jumătate din mici conţineau doar 50% carne, în timp ce monoglutamatul de sodiu şi nitratul de potasiu, aditivi suspecţi, erau prezenţi în aproape toate produsele.

separator

49189carne-de-mici-1

Asociatia Pro Consumatori din România a achizitionat din hipermarketuri 25 de tipuri de mititei, în vederea cercetării conţinutului acestor produse şi potenţialelor efecte asupra sănătăţii consumatorilor. Au fost analizate sortimente de mici fabricate sau distribuite de către lanţuri de magazine precum Auchan, Integra, Suraki, Cora, Galli Gallo, Agro Ardeal, Doly Com Distributie, Carrefour, Valmar, Angst, Mega Image, Pedra Meat Expres, Smithfield, Westfleisch, Lidl, Penny şi Kaufland.

Studiul realizat de către experţii APC a fost coordonat de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. Experţii au cercetat ingredientele din compoziţia produselor, identificarea aditivilor alimentari ce prezintă un risc de apariţie a unor afecţiuni medicale, în cazul unui consum constant şi pe termen lung.

Mititeii sunt semipreparate culinare fabricate din amestec de cărnuri, provenite de la o specie sau mai multe specii de animale, apă, condimente, sare şi bicarbonat de sodiu.

Experţii au constatat că la fabricarea mititeilor analizati s-au folosit de fapt următoarele ingrediente: carne de porc, carne de vită, carne de oaie, carne de caprioară, carne de cerb, carne de urs, piept pui cu piele, pulpe pui cu piele, slănina, seu de vită, apă, sare, sare iodată, sare de mare neiodată, chimion, ardei iute, cimbru, coriandru, enibahar, boia iute, boia dulce, chimen, piper, extract de boia de ardei, usturoi, usturoi deshidratat granulat, nucsoara, ceapă, pătrunjel, maghiran, dextroza, maltodextrina, zahăr, hidrolizate proteice vegetale, supă de vita, supă de oase de vită, ulei de floarea soarelui, fibra de soia, fibre vegetale, arome, aroma de fum, ascorbat de sodiu, acid ascorbic, acetat de sodiu, acid citric, carmin, nitrat de potasiu, bicarbonat de sodiu, carbonaţi de sodiu, lactat de sodiu, izoascorbat de sodiu, procolor, superfrich şi monoglutamat de sodiu.

Mai mult de jumătate din mici aveau indicată în compoziţie doar 50% carne!

Doar 10 produse de mititei, Valmar de la Plescoi, Galli Gallo, Auchan, Mega Image, Agro Ardeal, Cora, Smithfield, Angst, Doly (Kaufland), prezentau pe etichetă un conţinut de 61,5%  – 90% carne.

La 28% dintre produse nu era specificat conţinutul de carne, fapt ce, în România, contravine prevederilor legale.

Mititei_Agro-Ardeal

În schimb, în toate caserolele de mititei  s-a folosit bicarbonat de sodiu; arome – la 40% dintre mititeii analizaţi;  ascorbat de sodiu – la 32%; acid ascorbic – la 32%; carmin – la 28%; acetat de sodiu – la 28%; nitrat de potasiu – 20%; aromă de fum – 20%, monoglutamatul de sodiu – 12%;  citratul de sodiu – la 8%; acidul citric –la 4%; lactatul de sodiu – la 4%; izoascorbatul de sodiu – la 4%; procolor şi superfrich – 4%.

Mititei_Vanatoresti

Arome – termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă şi care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul şi/sau gustul.

Aroma de fum – produs obţinut prin fracţionarea şi purificarea unui condensat de fum care produce condensate de fum primare, fracţii primare de gudron şi/sau arome de fum derivate.

Următorii aditivi, periculoşi pentru sănătate, au fost folosiţi la fabricarea micilor

E120 – carminul sau acidul carminic este un colorant roşu strălucitor care se obţine dintr-o specie de insecte numită cosenila. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Acidul carminic poate provoaca rinite, astm, erupţii cutanate şi distruge vitamina B12.

Mititei_Auchan

E252 – nitratul de potasiu, se foloseşte în calitate de conservant şi face parte din grupa e-urilor suspecte. La temperaturi ridicate sau în stomac, nitraţii pot fi convertiţi în nitriti (E250). Nitriţii de sodiu reactionează cu proteinele şi formează substanţe cancerigene numite nitrozamine. Nitriţii pot genera alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.

E262 – acetatul de sodiu, se foloseşte ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic.

E300 – acid ascorbic sintetic, este un agent antioxidant obtinut din glucoza şi care în cantităţi mari poate produce diaree, atacă smalţul dinţilor şi formează calculii la rinichi.

E301 –ascorbatul de sodiu, se foloseşte ca antioxidant şi este  sarea de sodiu a acidului ascorbic.

E316 – izoacorbatul de sodiu, este o substanţă care prelungeste perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidării (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii). Poate genera alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.

E325 – lactatul de sodiu, acidul lactic şi lactaţii sunt utilizaţi drept conservanţi, în special împotriva drojdiilor şi fungilor, fiind folosit şi pentru a creşte stabilitatea antioxidanţilor şi pentru a preveni uscarea diferitelor produse. Se obţine din fermentaţia bacteriană pe amidon şi melasa.

E330 – acidul citric, agent de reglare a acidităţii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor.  Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E331 – citraţii de sodiu, săruri de sodiu ale acidului citric, sunt folosiţi si ca agenţi de reglare a acidităţii produselor alimentare, ca antioxidanţi, conservanţi sau arome, produce efecte secundare ca greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie etc.

E500 – bicarbonatul de sodiu, este un agent de afânare reprezentând o componenta a prafului de copt. Rolul bicarbonatului este de a fragezi carnea şi de a o afâna (dioxidul de carbon eliminat la cald formeaza goluri care dau elasticitate şi volum micilor).

Mititei_Auchan_02

E621- monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.

Mititei_Cora_01

„La alegerea unei caserole de mici trebuie să se aiba în vedere pe de o parte conţinutul de carne/cărnuri de pe etichetă, care ar trebui să depăşească 85% din conţinutul caserolei, iar pe de altă parte celelalte ingrediente din compoziţie.  Trebuie să se evite acei mici care au în compoziţie arome, aroma de fum şi aditivi alimentari, precum glutamatul monosodic, nitratul de potasiu, acidul citric, citratul de sodiu şi izoacorbatul de sodiu. Totodată, trebuie evitate produsele cu adaos de zahăr, ulei vegetal, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale şi fibra de soia, care împreună cu aditivii alimentari maschează calitatea scăzută a cărnurilor folosite în reţeta respectivă. Alte aspecte la fel de importante de urmărit sunt termenul de valabilitate ( 5 – 7 zile de la data producerii) şi condiţiile de păstrare (0 – 4 grade celsius) pe perioada valabilităţii”, subliniază conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele APC.

sursa

Mazărea – proprietăți și beneficii 

Mazărea (Pisum sativum) este o plantă erbacee anuală din familia Fabaceae, cultivată aproape peste tot în lume pentru semințele sale comestibile, scrie stirileprotv.ro.

Mazărea poate fi achiziționată proaspătă, conservată sau congelată, iar mazărea uscată este adesea folosită în supe.

Unele soiuri, inclusiv mazărea dulce și mazărea mangetout, produc păstăi comestibile care pot fi consumate crude sau gătite, fiind populare în bucătăriile din Asia de Est.

Plantele sunt destul de ușor de cultivat, iar semințele reprezintă o sursă excelentă de proteine și fibre alimentare. Iată ce beneficii are mazărea și cum o poți consuma.

Mazăre – beneficii

Concentrația ridicată de vitamine, minerale, antioxidanți și fitonutrienți din mazăre oferă beneficii importante pentru sănătate, de la menținerea sănătății ochilor până la protejarea împotriva anumitor tipuri de cancer.

Mazărea conține carotenoizi precum luteina și zeaxantina. Acești nutrienți ajută la protejarea ochilor de boli cronice precum cataracta și degenerescența maculară legată de vârstă. Luteina și zeaxantina acționează ca filtre pentru lumina albastră dăunătoare, care contribuie la dezvoltarea cataractei și a degenerescenței maculare.

Mazărea este bogată în coumestrol, un nutrient care joacă un rol în protecția împotriva cancerului de stomac. Un studiu din 2009 realizat în Mexico City a arătat că un consum zilnic de mazăre și alte leguminoase a redus riscul de cancer gastric cu 50%.

De asemenea, mazărea este o sursă excelentă de fibre, care ajută la deplasarea alimentelor prin tractul digestiv, facilitând digestia.

Mazărea este plină de antioxidanți care sprijină sistemul imunitar. Printre nutrienții din mazăre care acționează ca antioxidanți se numără:

• Vitamina C

• Vitamina E

• Zinc

• Catechină

• Epicatechină

Nutrienții antiinflamatori din mazăre sunt asociați cu reducerea riscului de afecțiuni inflamatorii precum diabetul, bolile cardiovasculare și artrita. Printre aceștia se numără:

• Vitamina A

• Vitamina B

• Coumestrol

• Acid ferulic

• Acid cafeic

• Catechină

• Epicatechină

• Pisumsaponinele I și II

• Pisomozoidele A și B

Mazărea este bogată în fibre și proteine, care ajută la reglarea modului în care organismul procesează carbohidrații. Proteinele și fibrele din mazăre încetinesc descompunerea carbohidraților și contribuie la controlul nivelului de zahăr din sânge. Studiile arată că o dietă bogată în proteine reduce glicemia după mese la persoanele cu diabet de tip 2.

De asemenea, mazărea are un indice glicemic scăzut, ceea ce înseamnă că este mai puțin probabil să provoace creșteri bruște ale glicemiei după consum.

Inflamația și stresul oxidativ cauzat de radicalii liberi pot contribui la formarea plăcilor de aterom pe pereții vaselor de sânge. Acizii grași omega-3 și omega-6 din mazăre ajută la reducerea oxidării și inflamației, prevenind astfel formarea plăcilor. În plus, magneziul, potasiul și alte minerale din mazăre pot reduce riscul de hipertensiune arterială.

Alimentele care creează dependență la fel ca alcoolul și tutunul

Mâncarea nesănătoasă creează dependență la fel ca heroina, cocaina sau nicotina, arată un nou studiu. Una din zece persoane este dependentă de alimente ultraprocesate, scrie adevărul.ro.

Cercetarea, citată de New York Post, a analizat 281 de studii și a arătat că 14% dintre adulți sunt depenedenți de mâncarea nesănătoasă. 

Deși alimentele care fac parte din această categorie, cum ar fi înghețată, băuturile răcoritoare, dulciurile ultraprocesate, cerealele și altele, au fost legate de afecțiuni precum cancer, suferință psihologică sau chiar moarte prematură, acestea râmân în preferințele oamenilor maturi. 

Ashely Gearhardt, profesor la Universitatea din Michigan, este cea care a condus studiul. Au fost luate în calcul criterii precum consumul incontrolabil și excesiv, pofta de mâncare, nerenunțarea la astfel de alimente în ciuda efectelor negative asupra sănătății.  

Combinația de carbohidrați rafinați și grăsimi care se găsește adesea în alimentele ultraprocesate pare să avea un efect de dependență asupra sistemelor de recompensă ale creierului, peste oricare dintre macronutrienți în mod izolat, ceea ce poate crește potențialul de dependență al acestor alimente„, subliniază Ashely Gearhardt și autorii studiului.

 Dependența alimentară pare să fie legată de produsele nesănătoase, însă nu se știe de ce ne este atât de greu să renunțăm la acestea.  

Unii experți nu cred că este vorba de un singur ingredient pe care să-l conțină aceste alimente, cum ar fi nicotina în cazul țigărilor, ci dependența ar fi mai degrabă legată de contraindicațiile multiple. 

Alimentele ultraprocesate conțin valori mari atât de carbohidrați, cât și de grăsimi, spre deosebire de alimentele naturale. 

Alte studii au arătat deja cât de greu este să renunțăm la aceste alimente, mai ales că alternativele sănătoase nu ni se mai par atât de atrăgătoare. 

De altfel, consumul de înghețată, chips-uri, biscuiți și altele duce la o creștere rapidă a nivelului de dopamină, care este urmată de o scădere bruscă, de aici și pofta continuă pentru astfel de alimente, asemănătoare cu cea a persoanelor dependente de alcool sau droguri. 

Nu toți oamenii devin dependenți de alimentele nesănătoase

Chris van Tulleken,  profesor asociat la University College London și medic specialist în boli infecțioase, dar și autor de bestseller-uri, consideră că nu toată lumea devine dependentă de astfel de produse.  

 „Produsele care creează dependență nu creează dependență pentru toată lumea. Aproape 90% dintre oameni pot încerca alcoolul și nu pot dezvolta o relație problematică; mulți pot încerca țigările sau chiar cocaina.”, spune autorul. 

De altfel, studiul citat de New York Post atrage atenția că de vină pentru dependență ar putea fi aditivii din alimente. 

Unii experți cred că aceste alimente ar trebui să fie însoțite de o avertizare,  la fel ca în cazul tutunului, mai ales că astfel de produse se găsesc peste tot. 

La fel ca în cazul multor altor adicții, moderația este cheia, Healthline recomandă să nu consumăm mai mult de 10-20% din calorii din alimentele procesate. 

În contextul în care obezitatea rămâne o problemă de sănătate publică la nivel mondial, este foarte important să combatem această dependență. Numărul persoanelor cu obezitate este în creștere în fiecare țară din lume.  

Raportul Organizației Mondiale de sănătate, din 2022, arăta că 60% din adulții europeni și o treime din copii au kilograme în plus. Nici în țara noastră lucrurile nu stau mai bine, circa 58% din adulții români fiind supraponderali, potrivit raportului citat. 

Carnea care dăunează creierului și poate prezenta risc de demență

Reducerea consumului de carne roșie procesată ar putea avea multe efecte pozitive asupra inimii și a sănătății cognitive pe termen lung, arată experții, scrie adevărul.ro.

Conform unui studiu publicat recent în revista Neurology, cei care au consumat carne roșie procesată, precum bacon sau hot-dog, au avut cu 13% mai multe șanse de a dezvolta demență decât cei care au consumat o porție nesemnificativă.

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că o porție zilnică suplimentară de carne roșie procesată în medie a fost asociată cu o accelerare de 1,6 ani a îmbătrânirii creierului.

Metodele de studiu sunt observaționale, ceea ce înseamnă că cercetătorii nu pot spune cu certitudine dacă alimentele procesate, în cazul de față carnea procesată, cauzează demența, ci doar că există o asociere între cele două.

Investigațiile privind legătura vor continua, a anunțat unul dintre autorii studiului, dr. Daniel Wang, profesor asistent în cadrul departamentului de nutriție de la Harvard T.H. Chan School of Public Health.

„Studiile pe termen lung sunt esențiale pentru investigarea unor afecțiuni precum demența, care se poate dezvolta pe parcursul deceniilor. Continuăm să punem cap la cap aceaste informații pentru a înțelege mecanismele care cauzează demența și declinul cognitiv”, a declarat Wang într-un comunicat de presă.

De ce carnea pe care o consumați vă afectează creierul

Legătura dintre carnea roșie și sănătatea cognitivă nu a fost studiată în profunzime, însă cercetătorii au găsit asocieri cu multe alte efecte asupra sănătății, inclusiv bolile cardiometabolice, cancerele și moartea prematură, susține dr. Mingyang Song, profesor de nutriție la Harvard T.H. Chan School.

„În special, carnea roșie procesată prezintă cea mai puternică asociere datorită conținutului său ridicat de sare și aditivi nocivi utilizați pentru procesare. De asemenea, produce inflamație și tulburări metabolice (de exemplu, rezistența la insulină)”, a adăugat profesorul.

Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat date de la peste 133.000 de persoane cu o vârstă medie de 49 de ani. Datele au inclus informații detaliate privind sănătatea, intervievate pe o perioadă lungă de timp, inclusiv dietele participanților, și au fost actualizate la fiecare doi până la patru ani.

Mai mult de 11.000 de participanți la studiu au fost diagnosticați cu demență într-un interval de 43 de ani.

„Există teorii cu privire la motivul pentru care carnea roșie ar putea reprezenta un risc deosebit pentru sănătatea cognitivă. Are o cantitate mare de grăsimi saturate și produce un compus organic legat de bolile cardiovasculare, iar cele două împreună pot afecta sistemul nervos, ceea ce agravează declinul cognitiv”, a declarat dr. Song.

Carnea roșie procesată are, de asemenea, niveluri mai ridicate de substanțe precum nitriții, compușii N-nitroso și sodiul, care prezintă riscuri suplimentare pentru declinul cognitiv, a declarat autorul principal al studiului, Yuhan Li, asistent de cercetare în cadrul Channing Division of Network Medicine de la Brigham and Women’s Hospital din Boston.

Nitriții sunt ingrediente adesea utilizate în prepararea cărnii și au fost asociate cu probleme de sănătate, iar compușii N-nitroso se găsesc, de asemenea, în carnea conservată și au fost asociați cu cancerul.

Limitarea cantității de carne roșie 

Înlocuirea cărnii roșii cu surse de proteine vegetale, cum ar fi nucile și leguminoasele a fost asociată cu un risc cu 19% mai mic de demență și cu 1,37 ani mai puțin de îmbătrânire cognitivă, potrivit studiului.

Institutul American pentru Cercetarea Cancerului recomandă „limitarea consumului de carne roșie la trei porții pe săptămână și consumul redus sau chiar inexistent de carne roșie procesată”.

Revoltător! Benzile elastice pentru păr din China sunt fabricate din prezervative folosite şi ar putea răspândi boli cu transmitere sexuală
Articolul anterior
Cum arătau albumele foto în trecut și cum arată acum!
Articolul următor