La această vârstă copilul este mult mai activ, uneori chiar oboseşti să tot fugi după el. Unii merg de-a buşelea, alţii vor cu îndârjire să meargă. Îi plac discuţiile şi chiar repetă unele cuvinte şi este încântat de cărţile ilustrate, jucării şi multe alte obiecte care îi provoacă interes.
Mihail Stratulat
,
Asistent universitar,
dr. în medicină,
Departamentul pediatrie USMF „N. Testemiţeanu”
Hai să ne jucăm…
Acum ştie exact lucrurile care îi plac şi care nu îi plac cum ar fi: opune rezistenţă când îi schimbi scutecele sau vrea să facă unele lucruri care îi plac deşi îi interzici. În schimb se amuză când te joci cu el de-ascunselea (pune mânuţele la ochi, având impresia că se ascunde de tine) sau bate din palme când îi ceri asta, încearcă să imite ceea ce îi arăţi tu. Foloseşte unele obiecte cum ar fi pieptenele pentru a se pieptăna, dă jucăria când o ceri, vine la tine când îl strigi.
Vreau să merg…
Dezvoltarea motorică este foarte avansată, se rostogoleşte, merge de-a buşelea, se ţine de obiectele din jur pentru a se ridica în picioare şi a merge sau unii copii chiar încep să facă primii paşi.
Important să te asiguri că nu există obiecte periculoase pe care le poate ajunge: obiecte din sticlă, medicamente sau alte alimente contraindicate, soluţii de curăţat sau creme, parfumuri etc. Ai grijă să nu se lovească de mobila dură sau colţuroasă.
Abilităţi de comunicare
Începe să pronunţe unele cuvinte clar sau chiar dacă nu reuşeşte, înţelege multe dintre ele şi aprobă sau refuză, dând din cap sau pronunţând da, nu. Îi place muzica şi chiar îşi mişcă corpul în ritm de dans. Citeşte-i poveşti ilustrate pentru al ajuta să înţeleagă cuvintele şi să le înveţe mai uşor. Interesul pentru carte este de scurtă durată, de acea prezintă-i cărţi recomandate vârstei.
Nu te alarma, dacă nu pronunţă cuvinte, ci numai sunete ma-ma, ta-ta, da-da etc. Repetă-i cuvintele de mai multe ori, învaţă-l să cunoască părţile corpului său: nas, gură, picioare etc. Foloseşte propoziţii scurte gen: „Unde este mingea?”, „Unde este guriţa?”. Învaţă-l să facă unele acţiuni: „Dă mânuţa” etc.
Ce se află aici?…
Începe să caute prin dulapuri şi să scoată totul din ele. Poate să te deranjeze aranjatul hainelor de câteva ori pe zi, dar asta e plăcerea lui de a cunoaşte lucrurile, făcând dezordine.
Ador să mănânc singur…
Refuză cu înverşunare să fie hrănit de cineva, vrea să o facă singur, iar plăcerea de a pune mâna în mâncare este uimitoare. Poate mânca singur cu linguriţa, ce-i drept neîndemânatic sau mai uşor cu mânuţele, aruncă mâncarea pe jos sau cine ştie ce idei îi mai vin. Nu te descuraja, este obositor, dar se merită efortul pentru că învaţă să mănânce singur mai repede.
Şi acum vreau o tortă…
Iată că a venit şi marea sărbătoare – face un an… Agitaţie, musafiri, cadouri şi torta mea.
Text: Snejana Ţugui