Pe perioada pandemiei, organizatia Copil, Comunitate, Familie (CCF/HHC Moldova) a făcut un studiu. În aprilie, 140 de familii incluse în proiectele organizației, în care cresc 411 copii, au fost intervievate. Scopul a fost unul clar: de a afla cum se descurcă, cum se simt, de ce au nevoie familiile în perioada de carantină, pentru a fi ajustate programele organizației și a direcționa resursele umane și financiare. Preliminar, este vorba despre unicul raport de evaluare rapidă chiar din timpul stării de urgență – moment în care se simțeau cel mai tare grijile familiilor. Ce au spus familiile și ce constatări au făcut reprezentanții CCF/HHC Moldova?
– Pentru 54% venitul a scăzut odată cu instituirea stării de urgență
– 12% din familii au menționat că nu aveau niciun venit în luna aprilie, o creștere semnificativă față de ianuarie-februarie când doar 1-2% de familii nu aveau venit
– 48% dintre familiile cu copii de vârstă școlară nu au putut să le asigure acces la educația online
– 78% dintre familii considerau că lipsa de acces sau accesul limitat la servicii le afectează viața
– 21% dintre familii au menționat că cei mici sunt afectați emoțional de sentimentul de izolare, frică, plictiseală
Prezenta cercetare a fost elaborată în contextul pandemiei provocate de noul coronavirus și a fost realizată de către CCF/HHC Moldova în perioada 14-28 aprilie 2020, pe un eșantion de 140 de familii din evidența Structurilor Teritoriale de Asistență Socială, în baza unui chestionar standardizat, aplicat, la telefon, unui membru adult al familiei de către managerul de caz din cadrul CCF/HHC Moldova.
Obiectivele cercetării:
– Identificarea problemelor cu care se confruntă familiile cu copii în situații de risc și a necesităților prioritare ale acestora în perioada de pandemie;
– Identificarea răspunsului autorităților și societății civile în vederea sprijinirii ce-lor mai afectate familii cu copii în contextul pandemiei;
– Formularea recomandărilor pentru autoritățile de la nivel central, raional și local în baza nevoilor identificate;
– Recomandarea unor măsuri de intervenție din partea societății civile și donatorilor.
Chestionarul a cuprins un set de 17 întrebări factologice, de opinie și cunoștințe, de tip închis și deschis, cu generare de răspunsuri cu o singură variantă sau mai multe. Evaluarea a fost structurată pe mai multe domenii pentru a acumula informații despre membrii familiei, venitul lunar și sursele acestuia, accesul la servicii în perioada pan-demiei și tipul de servicii necesare în perioada pandemică. Au fost colectate date cu privire la nivelul de cunoaștere a măsurilor de protecție în perioada COVID-19, starea emoțională a membrilor familiei în perioada de criză, informații cu privire la probleme-le și dificultățile familiilor pe timp de pandemie și a sprijinului oferit de către autorități, membri ai comunității, ONG-uri și alte părți.
A. Cunoștințe despre și atitudini ale familiilor față de COVID-19
Rezultatele cercetării arată că majoritatea familiilor posedă cunoștințe despre COVID-19 și măsurile de protecție.
– 78% dintre familiile intervievate cred că situația creată de COVID-19 este gravă și foarte gravă. Deși doar 16% au considerat ca situația nu este gravă, 32% au declarat că simt: îngrijorare pentru ziua de mâine; stres și epuizare; frică de molipsire etc.
Doar în cazul a 5% dintre respondenți s-a constatat că familiile nu cunosc nimic despre COVID-19 și nu consideră că sunt afectați.
Părinte respondent, raionul Râșcani: ,,Ne e foarte greu moral, și nouă și copiilor, în special pentru că e foarte multă informație care te copleșește și te ține în tensiune”.
Întrebați despre cum se simt copiii, 79% din respondenți au constatat că aceștia sunt liniștiți și calmi. Totuși, circa 14% de amilii au remarcat că, copiii se simt izolați de prieteni și plictisiți (”…Copiii vor să iasă, la școală, la grădiniță, îi supară izolarea…”) și alte 7% unde copiii sunt triști și speriați.
Părinte respondent, raionul Orhei: ,,Nu sunt copiii care erau înainte. Sunt plini de teamă, tristețe. Parcă s-au schimbat, nu știu cum copiii mei…”
Intervievarea a arătat că majoritatea familiilor cunosc și aplică măsurile de protecție.
B. Veniturile familiei
Pandemia de COVID-19 a determinat micșorarea veniturilor pentru majoritatea familiilor intervievate.
54% dintre familiile intervievate au declarat că venitul lor s-a redus în perioada martie-aprilie, în comparație cu ianuarie-februarie. Venitul lunar al familiilor oscilează între 540 și 9500 lei, iar unele familii au indicat chiar lipsa oricărui venit în luna respectivă.
Dinamica venitului lunar al familiilor intervievate în perioada analizată (Figura 5) arată că acestea au obținut cele mai mari venituri în luna ianuarie 2020, în special ca urmare a punerii în aplicare a deciziilor Comisiilor raionale pentru protecția copilului cu privire la alocarea sprijinului familial pentru anul 2019.
Începând cu luna februarie, venitul a scăzut constant, ajungând ca în aprilie ponderea familiilor cu venituri de peste 3000 lei să se înjumătățească, în paralel cu creșterea de șase ori a ponderii familiilor fără nici un venit (de la 1-2% în ianuarie-februarie la 12% în aprilie) și cu o creștere semnificativă a ponderii familiilor cu venituri foarte mici.
Părinte respondent, raionul Edineț: ,,Acum muncește doar unul din noi și s-a micșorat venitul nostru. Înainte mergeam și lucram în doi, dar acum unul din noi stă cu copiii”.
În mare parte au scăzut veniturile generate de munca ocazională, datorită dificultăților de deplasare în alte localități și reducerii ofertelor de muncă zilieră. De asemenea, s-au înregistrat întârzieri în plata unor prestații sociale și a fost stopată oferirea ajutoru-lui bănesc în cadrul sprijinului familial din cauza imposibilității evaluării/confirmării necesităților și imposibilității de întrunire a echipei multidisciplinare pentru perfectarea pachetelor de acte necesare.
Problema legată de insuficiența produselor alimentare a fost sesizată de familiile cu copii intervievate la telefon, cauza principală invocată fiind reducerea bruscă a veniturilor imediat după instituirea stării de urgență în țară.
Părinte respondent, mun. Bălți: ,,Îmi fac grijă că o să dispară produsele alimentare din magazine”.
C. Accesul familiilor cu copii și copiilor la servicii
Odată cu instituirea stării de urgență, mai multe servicii educaționale și sociale și-au sistat activitatea sau au trecut-o în mediu digital. Familiile intervievate au menționat că închiderea unor servicii le-a afectat mult viața.
88 dintre cele 140 de familii intervievate au copii de vârstă școlară și au avut în perioada dinaintea stării de urgență acces la educație. Dar, în perioada de sistare a educației în școli și trecerea procesului educațional în mediul virtual, doar 52% dintre familiile intervievate cu copii de vârstă școlară le-au putut asigura copiilor acces la educația online, cauzele principale fiind lipsa conectării la internet și a echipamentului necesar.
În ce familii trăiesc copiii fără acces la educația online?
În cele 42 de familii, care nu au putut asigura accesul la educație online, cresc 77 de copii de vârstă școlară. Aceste familii locuiesc preponderent în mediul rural, au trei sau mai mulți copii și venituri reduse. Venitul pare a reprezenta un factor determinant al accesului la educația online. Astfel, doar 13% dintre familiile în care copiii au avut acces la acest tip de educație dispun de un venit mai mic de 1600 lei, spre deosebire de 47% în cazul familiilor ce nu au putut asigura accesul.
Părinte respondent, raionul Orhei: ,,Copilul nu înțelege ceea ce spune profesoara, primește temele individual de la Cadrul Didactic de Sprijin și logoped”.
Familiile au mai menționat scăderea calității actului educațional, în special în cazul copiilor cu cerințe educaționale speciale. E important de menționat că multe familii se confruntă cu factori de risc asociați, și anume venituri reduse, statutul de familie monoparentală sau numeroasă) și reședința în mediul rural. O altă provocare este sentimentul de izolare și depresie pe care l-au menționat atât specialiștii STAS, cât și familiile care s-au referit la: „îngrijorare pentru ziua de mâine”, „stres și epuizare”, „frică de molipsire”, sentimentul că „nu fac față unui volum mare de informații, „lipsa de comunicare”.
Accesul la serviciile socio-medicale (în mod special, cele medicale) a fost mai puțin afectat, din considerentul că nu au fost închise în perioada stării de urgență,
Părinte respondent,„ raionul Ungheni: ,,Logopedul nu poate lucra pe Viber tot așa de eficient ca înainte”.
71% dintre familiile intervievate au menționat că au fost afectate de lipsa accesului la servicii.
Cele mai frecvente răspunsuri se referă la probleme materiale: lipsa posibilității de a merge la lucru ca zilier (26%), insuficienta resurselor financiare ce impune luarea de împrumuturi (24%), precum și imposibilitatea de a face față responsabilităților famili-ale (14%). Totodată, și alte răspunsuri („Altele” 17%) subliniază efectele negative asu-pra: stării emoționale a părinților, stării de bine a copilului, calității educației, timpului disponibil pentru serviciu și gospodărie etc.
Problemele cauzate de COVID-19.
Familiile consideră că printre principalele probleme pe care le au, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt lipsa și insuficiența produselor alimentare, restricțiile de depla-sare, lipsa unui venit stabil, lipsa sau insuficiența produselor igienice și de protecție, dar și lipsa mijloacelor de comunicare, în special în contextul familiilor cu copii de vârstă școlară. 
