Cinci persoane au ajuns la spital după ce s-au intoxicat cu fum de la sobe defecte

Pe parcursul zilei de ieri, cinci persoane au ajuns la spital cu intoxicații în urma utilizării sobelor defecte și instalațiilor alimentate cu gaze naturale, comunică moldpres.

Potrivit IGSU, primul caz a fost înregistrat la Cricova, municipiul Chișinău, unde un bărbat și o femeie s-au intoxicat cu monoxid de carbon în propria casă. Persoanele în stare gravă au fost internate la Spitalul Sfânta Treime din capitală pentru îngrijiri medicale.

Tot ieri o femeie cu doi minori, în vârstă de 13 și de 6 ani, din localitatea Cuconeștii Noi, raionul Edineț s-ar fi intoxicat în urma scurgerii de gaz natural de la un încălzitor de apă cu gaz. Aceștia au fost preluați la spitalul raional, în secția pediatrie.

Circumstanțele și cauza incidentelor urmează a fi stabilite.

În acest context, IGSU îndeamnă cetățenii să fie foarte prudenți și să respecte regulile antiincendiare în perioada rece a anului. Populația este rugată să verifice sobele și căile de evacuare a fumului înainte de utilizare. Pentru evitarea incendiilor și cazurilor de intoxicație cu monoxid de carbon, încăperile încălzite cu sobe trebuie să fie aerisite, iar focul să fie stins pe noapte.

1 Mai, Ziua Internațională a Solidarității Oamenilor Muncii: Ce semnificație are sărbătoarea și cum a apărut

1 Mai, Ziua Muncii, este sărbătorită în mai multe țări de pe glob și în multe părți, inclusiv în R. Moldova, este zi liberă decretată prin lege. Dar ce semnificație are această zi și de unde a început totul?

separator

Muncitorii din majoritatea țărilor industrializate sărbătoresc 1 Mai, dar la orgine stă o mișcare a sindicaliștilor din Chicago care au cerut reducerea normei orare zilnice de muncă la 8 ore. Pe data de 1 mai 1886, în Chicago, membrii Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii) au ieșit în stradă și au cerut introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă”. În acea zi, pe străzile din Chicago au ieșit în jur de 90.000 de oameni, dintre aproximativ 40.000 erau în grevă.

Protestele au continuat și în următoarele trei zile, iar numărul manifestanților a crescut considerabil. Pe 3 mai, forțele de ordine au interveni, iar patru muncitori au fost uciși și mai mulți răniți. În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago. Spre poliție a fost aruncată o bombă și 66 de polițiști au fost răniți – 7 au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai mulți au decedat. Opt dintre protestatari au fost judecați, iar asociații muncitorești din țări precum Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat bani pentru apărarea acestora. Mișcarea devenise mondială. Rezultatul grevei de la Chicago și apoi din toată America s-a concretizat în reducerea numărului de ore muncite într-o zi la 8 ore. Doi ani mai târziu, social–democrații afiliați la așa–numita Internațională a ll–a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. În perioada care a urmat, pe 1 mai au avut loc anual demonstrații în Statele Unite, majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. Dar după 1904, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”) anual, în prima zi de luni a lui septembrie.

Totuși, în Europa și alte țări din lume, această dată a rămas să fie Ziua Muncii, amintind de jertfa muncitorilor care și-au dat viața pentru obținerea reducerii normei orare zilnice de muncă la 8 ore.

Apoi, ziua a devenit sărbătoare națională în perioada comunismului când erau organizate manifestații propagandistice de amploare pe marile bulevarde și pe stadioanele din toată țara. După căderea comunismului, mai multe țări din estul Europei au renunțat la festivitățile propagandistice de 1 Mai.

Ziua este, însă, marcată prin organizarea de evenimente sociale, în aer liber. Astfel, în această perioadă a anului oamenii își organizează mini-vacanțe la mare sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.

Sursa



Fotografie inedită cu prințul William și prințesa Kate din ziua nunții

Kate Middleton şi Prinţul William au marcat, pe 29 aprilie, 13 ani de când s-au căsătorit.

Fotografie inedită cu prințul William și prințesa Kate din ziua nunțiiFoto: Princeadprincessofwales/Instagram

Cuplul regal a publicat pe reţelele de socializare o fotografie inedită, alb-negru, de la nunta lor, transmite stirileprotv.ro.

Realizată de Millie Pilkington, fotografia îi arată pe Kate şi William în timp ce zâmbesc, îmbrăcați în mire și în mireasă.

Cuplul şi-a făcut un obicei din a publica fotografii de la nunta lor pentru a-și marca aniversarea.

Kate şi William s-au căsătorit la 29 aprilie 2011, la Westminster Abbey, Londra. Evenimentul care a făcut istorie în familia regală britanică a fost urmărit de două miliarde de telespectatori.

Parteneri de viață de peste 20 de ani, William și Kate s-au cunoscut la Universitatea St Andrews din Fife, Scoția, și au fost mai întâi prieteni înainte de a începe o poveste de dragoste.

Cele mai frumoase imagini realizate de NASA în anul 2023

Agenția Spațială Americană a dat publicității cele mai frumoase fotografii ale anului 2023.

Cele mai frumoase imagini realizate de NASA în anul 2023Foto: NASA

Albumul intitulat „Un an din viața NASA” conține imagini care ilustrează cât se poate de grăitor viața astronauților, transmite stirileprotv.ro.

Printre acestea, o decolare explozivă a rachetei Soyuz și o probă din asteroidul Bennu.

Toate cele 100 de imagini, alese de o echipă de specialiști, sunt disponibile pe site-ul NASA și merită o privire mai în detaliu.

gallery images

gallery images

gallery images

Cum arată mama lui Fuego: artistul i-a scris un mesaj tulburător
Articolul anterior
Student suspectat de pornografie infantilă. Urma să distribuie peste 4 000 de fișiere
Articolul următor