Criză de specialişti la Inspectoratul General al Poliției. Peste 1400 de funcții sunt vacante

28/08/2022

News

Inspectoratul General al Poliției se confruntă cu o criză de specialişti. În prezent se înregistrează un deficit de 1400 de angajați. Șeful Poliției Naționale susține că principalele cauze sunt salariul mizer, volumul mare de muncă, populaţia în descreştere, dar și procedura de angajare care durează câteva luni.

Noi numiri la IGP: Cine a preluat poliția capitalei și alte subdiviziuni

”Dacă o să luăm inspectoratele teritoriale, acolo este generată de lipsa unor candidați, fiind un număr scăzut populație. Cât vorbim de candidații din municipiul Chișinău sau municipiul Bălți, aici apare un alt compartiment: Volumul foarte mare de lucru, salariul la fel joacă un rol important.”, a spus VIOREL CERNĂȚEANU, șeful IGP.

În prezent, din cele peste 1400 de funcții vacante, aproape 800 sunt pentru ofițeri, iar 624 – pentru subofițeri. Cele mai multe posturi libere se găsesc în municipiul Chișinău, mai exact peste 300. Inspectoratului de Poliție Buiucani are cea mai mare lipsă de polițiști.

”Avem funcții vacante 44. Din ele avem funcții de ofițeri și de subofițer. Inspectoratul de Poliție Buiucani deservește un teritoriu destul de important. Ne referim la sediile de bază ale instituțiilor din stat. Zi de zi avem foarte multe provocări. Avem ca localități: orășelul Durlești, în subordine și îl deservim, avem satul Condrița, Vatra, Ghidighici, Trușeni. Plus 44 de întovărășiri pomicule. La moment am acoperit minimum posibil.”, a precizat OLEG BÎRLIBA, șeful IP Buiucani.

Polițiștii sunt nevoiți să muncească dublu sau triplu. Unii chiar ocupă două funcții concomitent, iar 37 de angajați primesc cumulări de funcții. Este și cazul Alinei Ceapă, care de doi ani este ofițer superior de investigație.

”Munca este interesantă, de aceea am ales poliția. Este interesantă, curajoasă. Este o problemă din cauza funcțiilor vacante de la noi din secție. Personal eu cumulez încă o funcție liberă în inspectorat. Este lucru dublu. Însă este o motivație că funcția este achitată.”, a spus ALINA CEAPĂ, ofițer superior de investigație, IP Buiucani.

O lipsă acută de polițiști se atestă și în inspectoratele din raioane. La Călăraşi lipseşte 37 la sută din personal.

”La sectoarele de poliție avem 11 locuri vacante. Avem și la secția investigare infracțiuni. Avem și în domeniul criminalistic, ofițer criminalist. Avem serviciul patrulare, chiar aici o să fac o remarcă, sunt cele mai multe locuri vacante la moment. Din 17 funcții sunt ocupate doar șeful și un angajat.”, a precizat MIHAIL JACOTA, șeful interimar al IP Călărași.

Sergiu Cartoflea este șeful interimar al sectorului de poliție numărul trei din satul Horodiște. Aici, activează trei sectoriști, însă în mod normal trebuie să fie opt. Aceștia deservesc nouă localități, iar munca pe care o depun este imensă.

”În toate 9 localități intervenim zilnic, unde avem solicitări. Activăm doar la solicitările în mare parte la urgență și la plângerile care intervin.”

Ministrul de Interne, Ana Revenco, susține că va anunţat în septembrie ce măsuri vor fi luate de autorităţi pentru majorarea salariilor poliţiştilor.

”Au fost făcute calcule. Sunt purtate negocieri destul de consistente cu colegii Ministerului Finanțelor. Până acum am reușit să aducem trei sporuri, valoarea cărora varia între 50 și 100 de procente din salariu. Am reușit să aducem un spor și pentru munca în condiții nocive. Am readus achitarea orelor de noapte. Negociem inclusiv compensații pentru chirie.”, a declarat ANA REVENCO, ministrul Ministerului Afacerilor Interne.

Inspectoratul General al Poliției are, în prezent, peste șapte mii de angajați.

sursa: www.publika.md

Rusia ocolește embargoul european pe petrol cu ajutorul Turciei, care reexportă ţiţei rus în valoare de miliarde de euro

Un studiu realizat de două centre europene de cercetare dezvăluie că Turcia a devenit o ţară cheie pentru reexportarea produselor petroliere ruseşti în valoare de miliarde de euro către Uniunea Europeană (UE), eludând astfel sancţiunile impuse de Bruxelles şi de G7, informează EFE, citată de Agerpres. De la aplicarea sancţiunilor din februarie 2023 până în februarie 2024, UE a importat produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti (Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin), potrivit unui studiu al Centrului Finlandez de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA) şi Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) din Bulgaria.

În această perioadă, 86% din produsele petroliere importate de Turcia au venit din Rusia, potrivit studiului.

Raportul subliniază că, în 2023, Turcia a devenit cel mai mare cumpărător de produse petroliere ruseşti din lume, importând 18% din totalul exporturilor ruseşti.

De la intrarea în vigoare a interdicţiei UE şi G7, din februarie 2023 şi până în februarie 2024, Turcia a importat produse petroliere ruseşti în valoare de 17,6 miliarde de euro, generând 5,4 miliarde de euro în venituri fiscale pentru Kremlin.

UE a importat 5,16 milioane de tone de produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti: Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin, dintre care niciunul nu are rafinării, potrivit documentului.

Studiul indică faptul că produsele petroliere ruseşti sunt reexportate din Turcia către UE, profitând de lacunele legale care permit amestecarea ţiţeiului în terminalele de depozitare şi export a acestor produse.

Documentul mai precizează că consumul intern de produse petroliere în Turcia a crescut cu 8% în 2023. Însă importurile maritime de produse petroliere au crescut cu 56%, ceea ce ar sugera că Turcia reexportă aceste mărfuri, dincolo de satisfacerea cererii interne.

Un exemplu notabil din raport este un caz din mai 2023, când terminalul petrolier Toros Ceyhan din portul Ceyhan a primit 26.923 de tone de motorină din portul Novorossiisk din Rusia. Zece zile mai târziu, terminalul a trimis un volum similar de motorină către rafinăria MOH Corinth din Grecia, profitând de o lacună care permite intrarea produselor petroliere ruseşti amestecate.

Cele cinci state membre ale UE cu cele mai mari importuri de petrol din Turcia între februarie 2023 şi februarie 2024 sunt Grecia, Ţările de Jos, Italia, Spania şi România, scrie EFE, citat de Economedia.

Rusia afirmă că a capturat un nou sat din regiunea Harkov

Rusia a afirmat sâmbătă că a capturat un sat de lângă oraşul Vovceansk, în regiunea ucraineană Harkov, unde armata rusă a lansat săptămâna trecută o ofensivă.

„Unităţile grupului de nord au eliberat satul Stariţa din regiunea Harkov şi îşi continuă avansarea în profunzimea poziţiile defensive ale inamicului”, a anunţat într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.

Aproape zece mii de persoane au fost constrânse să-şi părăsească locuinţele din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în urma unor atacuri terestre ale forţelor armate ruse.

Moscova a atacat mai multe localităţi, printre care Vovceansk, situat la numai cinci kilometri de frontieră, informează AFP, preluat de Agerpres.

Forţele ruse au ocupat 278 de kilometri pătraţi între 9 şi 15 mai, cele mai mari cuceriri teritoriale ale lor de la sfârşitul lui 2022, potrivit unui calcul al AFP pe baza unor date ale Institute for Study of War (ISW).

Moldoveanca Mia Rusu a cucerit jurații de la „Românii au talent” cu interpretarea piesei „Adagio”, a Larei Fabian

În prima semifinală a sezonului 14 „Românii au talent”, Mia Rusu a primit ropote de aplauze pentru interpretarea uluitoare a piesei „Adagio”. Andra a fost cucerită iremediabil de talentul artistei în devenire, scrie protv.ro.

Andra: „A fost atât de bine. Doamne, ce frumos poți să cânți! Talentul nu te-a dezamăgit. Ești extraordinară!”

Mihai Bobonete: „Ai niște calități ieșite din comun. Cred că vei deveni o mare cântăreață”.

Mia Rusu are 12 ani și este din Chișinău, Moldova. Tânăra a dovedit că este talentată și foarte ambițioasă, pasiunea pentru muzică descoperind-o la vârsta de cinci ani, atunci când a început să cânte melodiile din filmele și desenele animate pe care le urmărea.

Observând acest talent, mama ei a decis să o înscrie la școala de muzică. De atunci, Mia a continuat să cânte, dezvoltându-și pasiunea pentru muzică.

Părinții ei, tatăl jurnalist și mama contabilă la un salon de frumusețe, au susținut-o în această călătorie. Mia a participat la toate concertele și festivalurile la care a avut ocazia, dorind să-și dezvolte abilitățile și să-și îmbunătățească performanța.

Pasiunile Miei, însă, nu se opresc la muzică. În timpul liber, ea învață să creeze animații pe calculator și studiază programarea, lucrând cu determinare, pentru a înțelege toate aspectele acestui domeniu fascinant. Cu toate acestea, visul ei cel mare este să devină cântăreață de operă.

„Este o fată foarte curajoasă pentru că a ales o melodie atât de grea, cu foarte multe schimbări de tonalitate. Ai atins toate notele! Bravo!”, a spus Andra, în timpul audițiilor.

„Mi se pare că ești genul de copil care zâmbește, dă din cap, acceptă tot ce i se spune, dar de fapt știe exact ce vrea. Cred că ești făcută pentru muzică! Ai în față un drum lung, dar o să reușești să își îndeplinești tot ce ți-ai pus în minte”, a mărturisit Dragoș Bucur, la audiții.