Cum conviețuiesc rușii și ucrainenii în Bali: „Îmi pare rău, suntem din Moscova”

Prezentat ca un „oraș al viitorului”, unde pot conviețui oameni din toată lumea cu aceeași gândire și valori, un complex din Bali, Indonezia, a devenit un spațiu de refugiu pentru rușii și ucrainenii care au fugit de război, după invazia rusă.

Ruși și ucraineni care au fugit de război s-au refugiat în Bali FOTO SHUTTERTSOCH

Insula indoneziană Bali, care se promovează drept destinație pentru nomazii digitali, a creat un spațiu de întâlnire între ruși și ucraineni, la peste 10.000 km de linia frontului. Doar că războiul a acutizat sentimentul diferenței. De pildă, la cantina complexului Parq Ubud, unde se serveau mâncăruri tradiționale ale ambelor țări, a devenit acum limpede care feluri provin din Ucraina și care din Rusia. Deși unii dintre cei ce s-au refugiat aici s-au împrietenit, războiul este o povară resimțită de fiecare, scrie adevarul.ro.

„Am crezut că va fi stânjenitor, pentru că ești rușinat din pricina a ceea ce se întâmplă”, a spus Polina Ptușkina, un designer în vârstă de 21 de ani care a venit în Bali în martie. Ea s-a aflat printre cei ce au protestat la Moscova față de război în primele zile ale invaziei.

„Nu ai cum să nu te simți rușinat fiindcă nu l-ai oprit, nu ai făcut destul. Totuși este o situație ciudată pentru toată lumea, și pentru ucraineni și pentru ruși”, a spus tânăra amintindu-și de prima interacțiune cu o ucraineană ce avea biroul lângă al ei.

„Îmi pare rău, suntem din Moscova”, i-a răspuns Ptușkina vorbind despre ea și colegii de muncă. Femeia a asigurat-o că nu are de ce să-și ceară scuze. Apoi s-au împrietenit.

La Parq Ubud au sosit și bărbați ruși care au vrut să scape de mobilizarea decretată de Vladimir Putin în septembrie. Ei s-au declarat împotriva războiului, dar s-au ferit să vorbească despre acțiunile președintelui rus.

Mii de ruși și ucraineni s-au refugiat la Bali

„Nu știm cum să comunicăm cu rușii. Ne este atât de greu”, a spus Paulo Tarasiuk, directorul unei companii de turism, explicând că nu consideră deloc oportun să intre în discuții despre război cu aceștia.

„Ei au informațiile lor și noi le avem pe ale noastre”, a lămurit Tarasiuk. În primele luni de război, el a ajutat 10 ucraineni să se mute în Bali și încă răspunde cererilor de ajutor venite din Ucraina.

Igor Popov, asistentul său, angajat recent, este din Odessa și el se ocupă cu preluarea refugiaților ucraineni de la aeroport.

„Fac ochii mari. Pentru că există diferențe culturale uriașe între Ucraina și Indonezia. Pentru cei mai mulți oameni este un univers cu totul diferit, mai ales dacă nu ai mai călătorit”, a spus el.

Bali a fost o destinație turistică preferată de ambele părți înainte de război. Insula încearcă să atragă nomazi digitali din rândul specialiștilor în tehnologie și a celor înalt calificați oferind vize pe termen lung.

Până în septembrie, peste 14.500 de ruși și peste 3000 de ucraineni au intrat în Bali, potrivit statisticilor guvernului indonezian privind imigrația.

„Știm că este o perioadă extrem de grea”, a declarat Sandiaga Uno, ministrul indonezian al turismului referindu-se la situația rușilor și ucrainenilor care au nevoie de viză.

William Wiebe, cofondatorul american al complexului Parq, mărturisește că nu s-a așteptat niciodată să aibă atât de mulți clienți ruși și ucraineni, ci mai degrabă chinezi și australieni.

Refugiații au sosit în două valuri: după ce a izbucnit războiul și după decretarea mobilizării în Rusia.

„În primele zile ale războiului, am fost copleșiți”, spune el.

90% dintre rezidenții Parq sunt ruși și ucraineni, notează și Kristina Kușinskaia, managerul imobiliar., explicând că nu îi poate deosebi mereu și nici nu încearcă.

„Nu fac diferență între ei. Din punctul meu de vedere, suntem la fel”, a explicat ea.

Un sentiment acut al identității

Războiul a acutizat sentimentul identității pentru niște oameni care nu de mult erau uniți de obiceiuri, o limbă și bucătării similare.

Alex Man, 29 de ani, un investitor originar din Harkov – care s-a mutat în Bali cu cei trei copii, cu vârste de 7, 5 și 2 ani – povestește că copilul său cel mare s-a implicat într-o ceartă cu colegii săi din Rusia despre care țară are dreptate în privința războiului. Alex, care folosea rusa pentru a comunica cu familia sa extinsă, vorbește acum doar în ucraineană.

„Inima îmi sângerează pentru că nu pot merge la luptă eu însumi. Energia și gândurile noastre sunt în mare parte legate de Ucraina”, a spus bărbatul care se implică în strângerea de fonduri pentru voluntarii din țara sa.

„Este extrem de important să fii conștient, pentru că toate aceste probleme din Ucraina sunt destul de abstracte pentru noi”, spune Boris Priadkin, 35 de ani, un manager de vânzări ai cărui părinți locuiesc în Lugansk.

Totuși, chiar și într-un paradis, nimeni nu poate scăpa cu totul de imaginile războiului.

„În viața de zi cu zi, rareori deschid subiectul”, spune și soția lui, Nataliia Priadkina, psihoterapeut.

„Când vorbesc cu ei [familia din Ucraina-n.red] înțeleg ce simt, situația în care sunt. Sunt emoții greu de suportat”.

Bali rămâne totuși o țară de tranzit pentru mulți ucraineni și ruși care încă nu s-au decis unde să stabilească. În prezent, durata medie a șederii pentru ruși a crescut la peste trei luni de la maxim două săptămâni când a început războiul, a explicat ministrul indonezian al turismului.

Dintre cei intervievați de NYT, Ptușkina, designerul din Moscova, visează să ajungă într-o țară din Europa pentru studii de artă. Prietenii ei sunt în Lituania, Letonia, Israel, Georgia și Franța.

Ea a ajuns în Bali după ce un prieten i-a propus să vină cu el pentru a se angaja la un start-up în domeniul criptomonedelor.

„Nu e același sentiment, dar totuși mă simt ca acasă”, a spus acest prieten, Arhip Vouba, care părăsind Moscova, i-a trecut prin minte că e poate pentru totdeauna. El spune că între timp s-a decis: nu se va mai întoarce în Rusia.

ATENȚIE, șoferi! Ceață densă în unele zone din centrul țării

ATENȚIE, șoferi! În unele zone din Centrul țării persistă, în această dimineață, ceața densă, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

”Amintim, că în astfel de condiții vizibilitatea în trafic scade considerabil, iar orice manevră neasigurată poate fi periculoasă.

Vă îndemnăm să sporiți atenția în timpului șofatului, circulați cu viteză redusă și nu uitați de obligativitatea conectării luminii de întâlnire și a celor anticeață.”, anunță Poliția.

Republica Moldova exportă tot mai multe fructe pe piața României. Ce preferă consumatorii de peste Prut

Republica Moldova exportă anual o cantitate tot mai mare de fructe pe piața României. Astfel, în primele 10 luni ale acestui an, în România au fost exportate 20 de mii de tone de mere, 16 mii tone de struguri și 12 mii tone de prune, scrie evz.ro.

Membrii Asociației Moldova Fruct, cu suportul Proiectului USAID Competitivitatea și Reziliență Rurală, au participat la Forumul „RO Fruits & Vegetables Show” ediția 2024. Evenimentul, marcă în industria legumelor și fructelor proaspete, a fost organizat de Modern Buyer pentru profesioniști din întreaga industrie. Acesta a fost dedicat noilor tendințe de consum, inovațiilor și strategiilor de colaborare în domeniu.

Piața română, aproape de producătorii din Republica Moldova

Director Fani SRL, Ștefan Bîtlan, a specificat că piața României constituie o destinație importantă. Aceasta este tratată ca piață locală, datorită proximității logistice și preferințelor similare ale consumatorilor.

„M-am bucurat să am ocazia de a interacționa direct cu reprezentanții lanțurilor de retail din România. Este vorba de Metro Cash&Carry, Carrefour, Lidl, Profi, Auchan, Diana. Totodată, am remarcat că în comerțul modern din România, merele sunt pe locul doi ca produse comercializate. La fel, se atestă o creștere a cererii pentru soiurile de club. Comparativ cu anul trecut pe piață s-a înregistrat o cerere în creștere cu 23% pentru struguri și caise”, a menționat Ștefan Bîtlan.

Astfel, Carrefour a prezentat experiența lor în cooperarea cu producătorii români reușind să își asigure necesarul de produse proaspete din surse locale. În acest sens, lucrează cu 29 cooperative de producători de fructe și legume (peste 350 de fermieri), dintre care 11 au fost create de Carrefour. Un aspect important îl constituie dezvoltarea capacității de stocare și producție în paralel.

Preferințele consumatorilor români

Consumatorul de peste Prut nu mai alege produse după criteriul – preț avantajos. Acesta s-a reorientat spre calitate, gust și avantajele care îi sunt oferite. Conform datelor prezentate de NielsenIQ – companie de cercetare de piață, fructele și legumele constituie 8,1% din coșul de consum al unui român. Totodată, în acest an, vânzările cu fructe și legume în România au cunoscut o creștere de 14%, comparativ cu anul precedent.

„În sezonul curent, s-a atestat o creștere semnificativă a exporturilor de fructe moldovenești în România. În special a merelor la începutul noului sezon. Trendurile care trebuie urmărite cu mare atenție de producători și exportatori sunt: inovația, modul sănătos de viață, sustenabilitate, marcă privată, comerțul online, protecția mediului. Doar prin aceste criterii se va putea menține fidelitatea clientului la raft. La fel, consumatorii români își doresc la raft produs fără plastic. Se pune accent tot mai mult pe ambalajul din carton, caserole, pungi de hârtie, tăvițe”, a subliniat Alexandra Bîcu, specialist marketing Moldova Fruct.

Peste două treimi din exporturile Moldovei merg în UE

Potrivit datelor statistice, peste 66% din exporturile moldovenești ajung pe piața Uniunii Europene. Acestea au o valoare de peste 1,74 miliarde de dolari SUA în doar nouă luni ale acestui an.

Top 10 destinații pentru mărfurile producătorilor moldovenești sunt: România – 32,2%, Ucraina – 9,3%, Italia – 7%, Cehia – 5,6%, Turcia – 5,6%, Germania – 5,1%,  Polonia – 4,4%, Federația Rusă – 3,6%, Statele Unite ale Americii – 2,6% și Bulgaria – 2,4%.

Contrabandă cu circa 100 de tone de alcool etilic în sudul țării

Ofițerii Direcției investigații ,,Sud” a INI în comun cu polițiștii Direcției de Poliție UTA Găgăuzia, sub conducerea Procuraturii UTA Găgăuzia, au destructurat activitatea infracțională a unui grup de persoane, specializat în contrabandă cu alcool etilic, informează unica.md cu referire la un comunicat al Poliției.

În cadrul urmăririi penale inițiate în anul 2022 pentru contrabandă cu mărfuri accizate s-a constatat că din vara anului 2023 și până în prezent, mai multe persoane din diferite localități ale țării au fost implicate în contrabandă cu produse accizabile (alcool etilic) pe teritoriul Republicii Moldova și Ucrainei, inclusiv erau implicate în producerea, păstrarea, transportarea și comercializarea alcoolului etilic și a băuturilor alcoolice contrafăcute.

În urma măsurilor speciale de investigație, pe șoseaua de centură a mun. Comrat de către oamenii legii a fost stopat un camion care tracta o cisternă, condus de un bărbat de 38 de ani, angajat al unui SRL în proprietatea căruia se află unitatea de transport.

În cadrul verificărilor, în rezervoarele cisternei au fost depistate aproximativ 15 mii de litri de lichid transparent cu miros specific de alcool etilic.

Ulterior, în baza autorizării judecătorului de instrucție, polițiștii au desfășurat percheziții la domiciliul administratorului firmei căreia îi aparține mijlocul de transport, inclusiv pe teritoriul SRL-ului amplasat în orașul Ialoveni.

În timpul perchezițiilor au fost depistate și ridicate recipiente și cisterne cu lichid transparent cu miros specific de alcool etilic, cu volumul total de aproximativ 25 de mii de litri.

Totodată, în cadrul perchezițiilor a fost depistat și ridicat lichid de culoare maronie, având același miros specific de alcool etilic, cu un volum total de aproximativ 60 de mii litri. La fel au fost ridicate mai multe obiecte care indică la activitate ilegală ce ține de producerea, păstrarea și comercializarea produselor alcoolice contrafăcute.

La fel, în cadrul perchizițiilor a fost ridicat un microbuz Mercedes, special adaptat cu un compartiment ascuns confecționat artizanal destinat transportului ilicit al lichidelor și un camion Volvo cu semiremorcă care se prezumă că au fost folosite la comiterea infracțiunii investigate.

Un membru al grupului infracțional este cercetat penal fiind plasat în arest la domiciliu. În privința a încă doi figuranți la moment se întreprind măsuri de investigație în vederea stabilirii locului aflării și tragerii la răspundere pentru fapta comisă.

Conform legislației în vigoare, persoana culpabilă de asemenea infracțiune riscă închisoare de la 4 la 10 ani.

Oligarhii ruși au știut de război din timp și s-au grăbit să ascundă bunurile
Articolul anterior
Putin laudă starea economiei ruse: „E peste previziunile noastre şi ale adversarilor noştri”. Occidentul îi dă o veste proastă
Articolul următor