Decizia UE care cere renunțarea la centralele din apartamente. Ce vor face oamenii

UE vrea ca în următorii ani centralele de apartament pe gaze să dispară. Multe țări au început deja procesul de interzicere a utilizării centralelor în clădiri. Expertul în energie Dumitru Chisăliță susține însă că această directivă nu se poate aplica României deoarece ar însemna schimbarea sursei de energie, care este practic imposibilă deoarece avem rezerve de gaze naturale, scrie adevarul.ro.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că această directiva europeană care interzice utilizarea centralelor de apartamet nu se poate aplica în România, cel puțin deocamdată, și că autoritățile de la București trebuie să negocieze punerea ei în practică.

„Oricum, vorbim de o directivă și nu de un regulament. Asta permite țărilor membre să-și adopte politici individuale în domeniu. România este una dintre puținele țări europene care își reglează balanța energetică cu ajutorul gazelor. Și asta din simplul motiv că avem resurse. Alte țări nu au gaze și se bazează pe alte resurse de energie, iar la noi este taman pe dos. Eu sper că autoritățile de la București vor explica această chestiune la Bruxelles. Trebuie să expună situația particulară în care ne aflăm și să dăm de înțeles că nu tot ce se decide acolo este aplicabil și în România“, explică expertul pentru „Adevărul“.

Acesta speră astfel ca România să primească o derogare față de celelalte țări, cel puțin o amânare de la punerea în practică a directivei așa cum este ea acum.

„Responsabilii europeni trebuie să înțeleagă faptul că pur și simplu avem o altă schemă de consum. Oricum, din punct de vedere tehnic, nu putem trece la alte surse de energie în acest interval. Nu avem nici timp, nici bani, nici forța de muncă necesară. Să luăm ca exemplu trecerea pe centrale electrice. Nu văd cum s-ar putea trece milioane de locuințe pe «electric» când asta înseamnă un consum de cel puțin 14-15 kW/h, chiar 30 kW/h la locuințele mai mari, iar acum consumul pe gospodărie este de 1 sau 2 kW/h. Asta însemnă o redimensionare de proporții de neimaginat a rețelelor electrice din toată țara. Ar fi lucrări greu de conceput și proiectat, dar și de realizat. Ca o concluzie, trebuie să ne jucăm cartea, să ne expunem punctul de vedere, să explicam că avem alte resurse și să amintim că în anii ’90 am bătut recordul scăzând emisiile de carbon chiar și de șase ori. Sigur, se vor putea impune reguli, dar numai la noile proiecte, cred eu. Ușor, ușor, dar într-un mod natural, vom putea intra și noi în acest curent european“, a precizat expertul.

Reamintim că, potrivit unei directive de eficiență energetică emisă de Comisia Europeană, pentru reducerea emisiilor de carbon, toate centralele de apartament pe bază de gaze ar trebui eliminate până în anul 2040 la nivel UE.

Schimbările vor fi implementate treptat, iar Comisia Europeană salută acordul provizoriu la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul pentru a reduce emisiile și consumul de energie al clădirilor din întreaga UE.

„Comisia salută acordul provizoriu la care au ajuns astăzi Parlamentul European și Consiliul pentru a reduce emisiile și consumul de energie al clădirilor din întreaga UE. Directiva consolidată privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) va sprijini eforturile UE de decarbonizare a clădirilor în întreaga Uniune. Acesta este un domeniu în care impactul concret al ofertei ecologice europene va îmbunătăți calitatea vieții oamenilor, în locuințe și la locul de muncă, și le va reduce facturile la energie. De asemenea, acest acord va stimula independența energetică a Europei, în conformitate cu Planul REPowerEU, și va constitui un argument comercial puternic în favoarea unui sector al clădirilor mai puțin poluante în UE“, arată Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Emisii zero

Astfel, dacă până în 2040, toate centralele de apartament pe bază de gaze trebuie eliminate, subvențiile pentru instalarea cazanelor autonome pe combustibili fosili nu vor mai fi permise începând cu 1 ianuarie 2025.

„Subvențiile pentru instalarea de cazane autonome pe bază de combustibili fosili nu vor fi permise începând cu 1 ianuarie 2025. Directiva revizuită introduce un temei juridic clar pornind de la care statele membre să poată stabili cerințe pentru generatoarele de căldură pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră, a tipului de combustibil utilizat sau a ponderii minime de energie din surse regenerabile utilizată pentru încălzire. Statele membre vor trebui, de asemenea, să stabilească măsuri specifice privind eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizați pentru încălzire și răcire, în vederea eliminării complete a cazanelor pe bază de combustibili fosili până în 2040“, mai transmite Comisia Europeană.

Un aspect important al directivei este tranziția către clădiri cu emisii zero, care devin noul standard pentru clădirile noi. Astfel, toate clădirile rezidențiale și nerezidențiale noi trebuie să aibă emisii din combustibili fosili egale cu zero, începând cu 1 ianuarie 2028 pentru cele aflate în proprietate publică și cu 1 ianuarie 2030 pentru celelalte clădiri noi.

De asemenea, statele membre vor fi obligate să proiecteze noile clădiri pentru tehnologia solară, facilitând instalarea instalațiilor fotovoltaice sau termice solare pe acoperișuri. Energia solară va deveni un element normativ pentru clădirile noi, iar pentru cele existente, introducerea treptată a energiei solare va fi fezabilă începând cu anul 2027.

3 milioane de centrale

În România a avut loc o adevărată explozie a numărului locuințelor care s-au debranșat de la rețelele publice de termoficare și au optat pentru centrale de apartament. Practic, la nivelul anilor 2000, în România existau doar 410.000 de locuințe dotate cu centrale termice, majoritatea apartamentelor fiind racordate la sistemul centralizat. Pe măsură ce rețelele de termoficare au început să cedeze, oamenii s-au debranșat de la sistemele centralizate de termoficare și și-au montat centrale termice de apartament. Așa se face că în 2011 existau la nivel național 1,76 de milioane de locuințe care se încălzeau cu centrale termice, ajungând în 2016 la peste 2,2 milioane, iar în 2022 – la circa 3 milioane de centrale termice de apartament.

Câteva țări au „furat startul“

Anticipând oarecum directiva emisă de Bruxelles, opt țări europene au început deja procesul de interzicere a utilizării centralelor pe gaz în clădiri. Astfel, Danemarca a interzis încă din 2013 racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale și a stabilit ca până în anul 2028 jumătate din imobile să fie racordate la rețeaua de încălzire centrală. Apoi, Norvegia a interzis din 2017 racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale, iar o măsură similară s-a luat și în Olanda, dar din 2018.

În plus, Franța și Germania au interzis din anul 2022 montarea de centrale pe gaz, iar decizii asemănătoare s-au luat și în Austria, și în Belgia, dar acestea intră în funcțiune de anul viitor, respectiv 2025.

Șapte posturi TV și două posturi de radio din Moldova riscă să rămână fără licență

Încă șapte posturi de televiziune și două posturi de radio din Republica Moldova riscă să rămână fără licență de emisie. De această dată este vorba de canalele GRT (postul public de televiziune din UTA Găgăuzia), Mega TV, REN TV, Cinema 1, Exclusiv TV, N4, TV9 și posturile radio Retro FM și GRT FM.

În cadrul ședinței din 26 aprilie curent, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a dispus solicitarea unor informații suplimentare pentru demararea unor investigații financiare în privința activității companiilor care dețin aceste instituții media, inclusiv de la Procuratura Anticorupție (PA), transmite ziar.md.

La finele lunii martie 2024, aceeași instituție a decis sistarea temporară a valabilității actelor permisive, ca și măsură preventivă, ale companiei SRL „Media Content Distribution”, fondatoarea Canal 5 și postului de radio Maestro FM.

Peste 200 de mii de lei au furat hoții din casa preotului din Pelinia, în noaptea de Paște

Poliția vine cu detalii despe furtul din casa preotului Adrian Ciobanu al bisericii din satul Pelinia, care a avut loc în noaptea Învierii Domnului.

„Prejudiciul cauzat victimei este estimat la suma considerabilă de 200.813 lei”, a declarat, pentru Unimedia, ofițera de presă a IP Drochia, Svetlana Talpă.

„La data de 5 mai, în jurul orei 12:35, poliția din Drochia a fost sesizată cu privire la un incident petrecut în noaptea de 4 spre 5 mai. Un bărbat de 39 de ani din localitatea Pelinia, raionul Drochia, a comunicat că persoane necunoscute ar fi pătruns în locuința sa, prin forțarea geamului și au sustras mijloace bănești în diferite valute, dintr-un safeu metalic. Prejudiciul cauzat victimei este estimat la suma considerabilă de 200.813 lei. Poliția din Drochia a demarat o anchetă, pentru a clarifica toate circumstanțele acestui incident și pentru a identifica și localiza făptașii”, a declarat, pentru Unimedia, ofițera de presă a IP Drochia, Svetlana Talpă.

„Rugăm cetățenii să fie vigilenți și să nu lase bunurile și locuințele fără supraveghere. Asigurați-vă că aveți grijă de siguranța acestora, pentru a preveni orice incidente neplăcute. Siguranța este prioritară!”, mai menționează oamenii legii.

Hoții au pătruns în casa preotului Adrian al bisericii din satul Pelinia, în noaptea Învierii Domnului, și au „curățit-o” de bani. Un anunț în acest sens a fost publicat pe pagina de Facebook a Primăriei, unde se cere ajutorul oamenilor pentru a găsi făptașii.

Berlinul face un pas înainte pe piața energiei solare urbane: panouri de dimensiunea unui prosop de plajă

Compania Einhorn, cu sediul în Berlin, a anunțat într-un videoclip de strângere de fonduri noul său proiect pentru panouri solare, de mărimea unei pături de plajă, care pot fi așezate ca un prosop peste o balustradă – cofondatorul Waldemar Zeiler, își declară obiectivul de a vinde suficiente pentru a înlocui o centrală electrică pe bază de cărbune, transmite Bloomberg, potrivit Adevarul.

foto panouri fotovoltaice

Dar cu un preț de vânzare cu amănuntul planificat de 550 de euro fiecare, acest lucru ar putea fi o provocare.

Datorită panourilor chinezești ieftine care au inundat piața europeană după ce SUA au oprit importurile, costul modulelor solare individuale a scăzut la o medie de 300 de euro. În Germania, panourile de balcon la prețuri accesibile sunt acum o tendință. Mai mult de 360.000 au fost înregistrate începând cu 2023, potrivit autorității naționale de reglementare în domeniul energiei, Berlinul fiind un punct fierbinte.

Aceasta este o veste bună pentru cea mai mare economie a Europei, care încă se luptă să înlocuiască aprovizionarea cu gaze naturale care a fost întreruptă după ce Rusia a invadat Ucraina. Germania a adăugat 14 gigawați de capacitate solară anul trecut, mai mult decât orice altă țară din regiune.

Instalațiile Veranda reprezintă doar 150 de megawați, sau un procent din capacitatea adăugată, dar ele semnalează, de asemenea, o schimbare importantă. Energia solară, cândva domeniul oricui avea un acoperiș sau câmpuri largi, este acum disponibilă pentru mult mai mulți consumatori urbani.

„Pentru prima dată, energia solară afectează locuitorii orașelor și nu doar mediul rural”, potrivit lui Christoph Kost, șeful departamentului de sisteme energetice de la Fraunhofer ISE, un grup de cercetare industrială din Freiburg, Germania. „Tendința este deosebit de puternică în Germania, deoarece țara are încă prețuri ridicate la energie”.

Mai puțin prețurile la energie, ci mai degrabă conștiința și curiozitatea în materie de climă l-au făcut pe Stefan Martin, un tată în vârstă de 53 de ani și proprietar de locuință din Berlin, să fie unul dintre primii care au adoptat acest sistem. Aproape 100 de proprietari locuiesc în clădirea sa de apartamente cu mai multe etaje și ar fi fost „nesfârșit de complicat” să îi convingă pe toți să instaleze sisteme solare pe acoperiș.

Acesta este unul dintre motivele pentru care instalațiile de pe acoperișuri au tras de timp în Germania, care trebuie să își tripleze aproape producția de energie solară pentru a-și atinge obiectivele climatice pentru 2030. Pentru a accelera procesul, parlamentul a adoptat săptămâna trecută un pachet de măsuri care vizează și energia solară de balcon: astfel de module pot ajunge acum până la 800 de wați și pot fi înregistrate mai ușor. De asemenea, proprietarilor le este din ce în ce mai greu să se opună acestor instalații.

După ce a văzut că un vecin și-a montat un panou pe balcon, Martin a instalat și el trei module cu o putere totală de 500 de wați de la PluginEnergy GmbH, un start-up german. „A trebuit să negociez cu soția mea, deoarece a trebuit să îndepărtăm niște ghivece de flori”, a declarat Martin. „Am ascuns cablurile în bambus, iar acum arată destul de decent”.

Martin și-a comandat modulul solar în aprilie 2023 pentru 820 de euro, ceea ce înseamnă că a ratat scăderea prețurilor unitare. Cu toate acestea, el a calculat că instalația acoperă aproximativ 10% din consumul său de energie, care include frigiderul, dispozitivele de rezervă și cele două computere pe care el și soția sa le folosesc pentru a lucra de la distanță. „Am economisit aproximativ 115 euro în primul an la factura de electricitate”, spune Martin, „ceea ce înseamnă că panourile vor fi amortizate în șapte-opt ani”.

Orașul Berlin a lansat o subvenție generoasă pentru a încuraja oamenii să adopte energia solară, oferind până la 500 de euro pentru un singur panou plug-and-go. Aproape 10.000 de persoane au depus cereri de finanțare, iar două treimi dintre acestea au fost aprobate, potrivit agenției care o supraveghează.

„Programul se bucură de o cerere susținută din partea tuturor grupurilor țintă”, a declarat un purtător de cuvânt al orașului.

Cu toate acestea, va dura ceva timp până când cererea va ajunge din urmă oferta excedentară. Statele Unite au interzis importul de panouri solare chinezești în 2022 pe motiv că unele ar fi putut fi produse prin muncă forțată în Uigur și, chiar și cu energia solară de balcon devenită virală online, Europa are încă mai multe panouri decât poate gestiona.

Discounterii și magazinele de bricolaj au început să le stocheze și chiar și companiile de furnizare a energiei le urmează exemplul. Vattenfall AB, cu sediul în Suedia, a vândut anul trecut 450 de centrale electrice de balcon, iar Gasag AG, furnizorul de gaze naturale din Berlin, vede „un mare potențial” în noua sa afacere de vânzare de panouri.

Dominația cvasi-totală a Chinei în lanțul de aprovizionare cu panouri solare a fost dificilă pentru furnizori precum Einhorn, cel care s-a transformat din prezervativ în solar. Cofondatorul Zeiler a fost nevoit să își reducă obiectivul de a strânge 2,5 milioane de euro și vizează acum doar o zecime din această sumă.

Săptămâna aceasta, producătorul german de panouri fotovoltaice Solarwatt GmbH a anunțat că își va suspenda operațiunile la sediul său din Dresda la sfârșitul lunii august, până la noi ordine. Iar luna trecută, producătorul elvețian de panouri Meyer Burger Technology AG și-a închis fabrica de producție de module din apropiere, cu aproximativ 500 de angajați.

Piața fotovoltaică trece printr-un proces de restructurare

Începând din august, 12 producători europeni de panouri fotovoltaice au depus cereri de faliment sau de restructurare a datoriilor, au concediat personal sau au oprit sau schimbat producția pe fondul unei avalanșe de panouri chinezești ieftine, potrivit SolarPower Europe.

Este posibil ca recentele reforme solare să nu facă diferența. În ciuda promisiunilor de a ajuta producătorii locali, pachetul a exclus orice sprijin în acest sens, motiv pentru care Federația germană pentru energie regenerabilă (BEE) a solicitat o altă reformă.

În plus, a declarat Markus Meyer, directorul pentru afaceri de reglementare al companiei berlineze de instalații solare Enpal BV, proiectul de lege permite ca vechile contoare să fie formate invers, ceea ce se întâmplă atunci când excesul de energie solară neutilizată este trimis înapoi în rețea. Această ciudățenie, a spus el, ar putea „întârzia de fapt tranziția energetică”.

Există, de asemenea, o preocupare mai practică – aproape niciun cumpărător de energie solară nu optează pentru stocare în baterii, potrivit Fraunhofer ISE, deoarece aceste pachete sunt adesea mai scumpe decât panourile. Aceasta înseamnă că, în timp ce unitățile de balcon funcționează fără probleme în perioadele de vârf de lumină solară – care se întâmplă să fie și momentul în care energia este cea mai ieftină – utilizatorii trebuie să se conecteze la rețea după apusul soarelui, când prețurile cresc.

În ciuda acestor provocări, președintele BEE, Simone Peter, vede un potențial enorm în tendința actuală: „Reglementările privind sistemele solare de balcon sunt adevărate stimulente de participare. Ele subliniază încă o dată ceea ce a fost de la început tranziția energetică: un proiect pentru toată lumea”.

sursa

Picturi murale pe ambele maluri ale Nistrului
Articolul anterior
Epidemia ”plămânului alb” din China. Doctorii au găsit o posibilă cauză. Ar putea fi un serios semnal de alarmă
Articolul următor