Drama „celui mai frumos băiat din lume”. Blestemul care s-a abătut asupra destinului său

În 1971, adolescentul care, la vremea respectivă avea vârsta de 17 ani, era declarat neoficial „cel mai frumos băiat din lume”, iar asta avea să-i distrugă viața, ulterior.

Drama „celui mai frumos băiat din lume”: blestemul care s-a abătut asupra destinului său

Numele lui este Bjorn Andrésen, iar un celebru regizor al vremurilor i-a dat această titulatură, despre care el spune că i-ar fi făcut mai mult rău decât bine. Laudele regizorului au ajuns să se întoarcă împotriva lui.

Lui Bjorn Andrésen, frumusețea nu i-a adus nicio fericire, ba dimpotrivă

Bjorn Andrésen a cunoscut celebritatea la frageda vârstă de 15 ani, când a fost distribuit în rolul lui Tdzio, în celebrul film Moarte la Veneția, din 1971, după romanul cu același nume. Pelicula a fost regizată de Luchino Visconti, de altfel și cel care i-ar fi dat băiatului titlul de „cel mai frumos din lume”.

Dată fiind natura acelor timpuri, Bjorn Andrésen nu s-a simțit câtuși de puțin flatat, de vreme ce regizorul, homosexual declarat, l-ar fi pus astfel, cu voie sau poate fără, în atenția bogaților ce aveau aceeași orientare sexuală, transformându-l, indirect, într-un trofeu pentru aceștia, relata Bjorn Andrésen, mult mai târziu.

cel-mai-frumos-baiat-din-lume

Pelicula, în sine, spunea povestea unui tânăr devenit celebru care ajunge să fie exploatat, iar acest lucru are să-i afecteze parcursul întregii sale vieți. Fizic, Bjorn Andrésen corespundea perfect cu personajul, fiind ireal de frumos, semănând cu un zeu și având părul de culoarea mierii. Culmea este că băiatul avea să se transforme în personajul său, la scurt timp, din mai multe puncte de vedere.

În mod evident, replica regizorului, l-a făcut o țintă, iar asta a ajuns să-i afecteze viața în întregime.

Bjorn Andrésen devenea, la scurt timp, alcoolic, iar cariera lui cinematografică se ducea de râpă. Mai mult,  frumosul actor s-a confruntat, de-a lungul vieții sale, cu depresia, ca mai târziu să întâlnească adevărata drama din viața unui om: pierderea unui copil.

sursa: www.playtech.ro

Focul care arde neîncetat de 4.000 de ani. Nu se stinge nici când plouă sau ninge

„Muntele care arde”, aflat în peninsula Absheron din Azerbaidjan, a primit acest nume din cauza unui foc care arde neîncetat, relatează CNN.

Burning mountain in Yanar Dag, near Baku. Azerbaijan.

„Acest foc arde de 4.000 de ani și nu s-a stins niciodată. Nici chiar ploaia, zăpada, vântul nu îl sting”, spune spune Alieva Rahila, ghid turistic la versantul Yanar Dag.

Efect secundar al rezervelor abundente de gaze naturale ale țării, care uneori se ajung la suprafață, Yanar Dag este unul dintre numeroasele focuri alimentate din subteran și care i-au fascinat și înspăimântat pe oameni de-a lungul mileniilor.

Exploratorul venețian Marco Polo a scris despre fenomenul misterios când a trecut prin Azerbaidjan în secolul al XIII-lea. Alți comercianți de pe Drumul Mătăsii au adus veștile despre flăcări în călătoriile lor prin alte țări.

Acesta este motivul pentru care țara și-a câștigat supranumele de „țara focului”.

Astfel de focuri au fost numeroase în Azerbaidjan, dar pentru că au dus la o reducere a presiunii gazului în subteran, interferând cu extracția comercială a gazelor, majoritatea au fost stinse.

Yanar Dag este unul dintre puținele exemple rămase și poate cel mai impresionant.

La un moment dat, a jucat un rol cheie în vechea religie zoroastriană, care a fost fondată în Iran și a înflorit în Azerbaidjan în mileniul 1 î.Hr.

Pentru zoroastrieni, focul era o legătură între oameni și lumea supranaturală și un mediu prin care se pot dobândi înțelegerea și înțelepciunea spirituală. Este purificator și susține viața și este o parte importantă a ritualului religios.

Astăzi, cei mai mulți turiști care ajung la Yanar Dag vin mai degrabă pentru spectacol decât pentru împlinire religioasă.

Experiența este cea mai impresionantă noaptea sau iarna. Când ninge, fulgii se dizolvă în aer fără să atingă pământul, spune Rahila.

Yanar Dag, the burning mountain, in Baku Azerbaijan, a continuing natural gas fire showing the deposits below ground
Yanar Dag
Burning mountain, Yanar Dag, Azerbaijan
Yanar Dag, the burning mountain, in Baku Azerbaijan, a continuing natural gas fire showing the deposits below ground, cold tourists getting close
Yanar Dag

Incident în vamă: O femeie din Ucraina a intrat cu mașina în ghereta de control a polițiștilor

Incident la granița României cu Ucraina, în punctul de trecere al frontierei din Vicovu de Sus. O femeie din Ucraina a intrat cu mașina în ghereta de control a polițiștilor de frontieră.

pompieri langa o masina implicata in accident

Aceasta a vrut să ajungă în România, dar polițiștii au observat că mașina nu era în regulă din punct de vedere tehnic pentru a circula în siguranță. I s-a permis accesul, dar fără autoturism, așa că a hotărât să întoarcă mașina și să revină în Ucraina, conform Digi24.ro.

A fost momentul în care sa lovit ghereta cu mașina. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Polițiștii au deschis dosar penal pentru distrugere.

SMS-ul a împlinit 30 de ani. Primul mesaj a fost citit de pe un telefon care cântărea peste două kilograme

S-au împlinit 30 de ani de când a fost trimis primul SMS, un mesaj test care conţinea urarea: „Crăciun fericit!” şi care a fost recepţionat pe un telefon mobil care cântărea două kilograme şi 100 de grame, scrie BBC.

Primul SMS

SMS-ul a fost trimis de pe un computer de angajatul britanic al unei firme de telefonie către şeful său, posesorul unui dispozitiv mobil de tip Orbitel 901, care se afla la o petrecere de Crăciun şi care nu a răspuns.

Mesajul, însă, devenit faimos între timp, a fost vândut, anul trecut, la licitaţie, sub forma unui token nefungibil (NFT) cu suma de 132.680 de euro.

SMS

Tehnologia SMS a început să fie dezvoltată încă din anii ’80, însă primul mesaj a fost trimis pe 3 decembrie 1992.

Obiceiul de a trimite mesaje scrise, de pe telefon, în locul apelurilor vocale, a prins, îşi aminteşte Nigel Linge, profesor de telecomunicaţii la Universitatea din Salford, chiar dacă tastaturile de tip „qwerty”, pe telefoane, erau rare.

„Telefoanele mobile erau proiectate pentru apeluri vocale şi pentru primirea mesajelor, nu pentru scrierea lor”, spune acesta.

Oamenii s-au obişnuit însă repede cu sistemul de scriere de pe o tastatură numerică, care presupunea apăsarea în mod repetat a unei taste pentru a ajunge la o literă anume.

„Obiceiul s-a răspândit iute ca focul şi în scurt timp oamenii scriau pe tastatura numerică la fel de repede ca pe o o tastatură clasică”, îşi aminteşte Ben Wood, analist şef la o firmă de consultanţă în tehnologie.

„În prezent, oamenii petrec mai mult timp uitându-se la telefon decât vorbind la ele. SMS-ul a dus la această tranziţie”, a adăugat acesta.

sursa

Luptătorul Mihailo Dianov, eroul de la Azovstal, povestește momentul eliberării din captivitate. „Am stat în patru labe vreo cinci ore”
Articolul anterior
Fost colonel rus, la televiziunea de stat de la Moscova: Soldații mobilizați primesc căști și ranițe din 1941
Articolul următor