Generația Z, mai mult decât niște stereotipuri. Cine sunt și ce fac tinerii din ziua de azi

Când vorbim despre Generația Z, gândurile noastre se îndreaptă spre o serie de preocupări și stereotipuri legate de tinerii din ziua de azi. Smartphone-urile, rețelele sociale, anxietatea, și schimbările climatice sunt doar câteva dintre subiectele care par să definească experiența lor, scrie tvrmoldova.md.

Realitatea este însă nuanțată, iar uneori teribil de diferită față de ceea ce știm până acum, în multe privințe. Zoomerii sunt departe de a fi condamnați și se descurcă surprinzător de bine. La nivel global, aproximativ 2 miliarde de oameni s-au născut între 1997 și 2012 și, prin urmare, fac parte din „Generația Z”, arată jurnaliștii de la The Economist.

Este important să recunoaștem faptul că mare parte dintre cei cu vârste cuprinse 12 și 27 de ani din întreaga lume trăiesc în economii emergente. Acești tineri beneficiază de creșterea și răspândirea tehnologiei într-un mod care îi depășește adesea pe părinții lor. Sunt mai bogați, mai sănătoși și mai educați, și sunt optimiști în privința viitorului lor și al comunităților lor.

Cu toate acestea, există și aspecte mai puțin optimiste. În China, de exemplu, incertitudinea economică și presiunea asupra sistemului de învățământ superior au creat îngrijorări cu privire la viitorul tinerilor.

Preocupările tinerilor din ziua de azi

În pofida acestor provocări, Generația Z în lumea bogată se descurcă surprinzător de bine în ceea ce privește piața muncii. Generația Z nu doar că are locuri de muncă, dar se remarcă și în domeniul profesional. Abilitățile lor antreprenoriale și dorința de a urmări cariere în domenii precum știința, ingineria și medicina îi fac pe mulți dintre ei să fie prețuiți în economiile actuale.

În plus, salariile lor cresc într-un ritm mai rapid decât al predecesorilor lor, iar rata șomajului este la un minim istoric. Cu toate acestea, există și provocări evidente. Preocupările legate de schimbările climatice și impactul social al tehnologiei sunt doar două aspecte ale unei realități complexe cu care se confruntă Generația Z.

Anxietatea și depresia sunt în creștere în rândul tinerilor, iar impactul rețelelor sociale asupra sănătățîi mintale este subiectul unor dezbateri aprinse.

Cu toate acestea, există semne încurajatoare că tinerii din Generația Z încep să își regândească utilizarea rețelelor sociale și să își pună sănătatea mentală pe primul plan. În plus, angajamentul lor față de problemele sociale și politice arată că sunt gata să facă schimbări în lumea lor.

Generația Z este mult mai mult decât o simplă poveste despre smartphone-uri și anxietate. Sunt tineri înzestrați cu o serie de abilități și pasiuni care îi pregătesc să modeleze societatea într-un mod unic și neobișnuit. Este important să recunoaștem atât provocările, cât și succesele lor și să lucrăm împreună pentru a le oferi suportul și resursele de care au nevoie pentru a prospera în lumea modernă.

Două companii aeriene noi vin în R. Moldova! Și „Wizz Air” se extinde cu 10 destinații noi

Opțiunile de călătorie pentru pasagerii din Republica Moldova vor fi diversificate în anul 2025, scrie ziarulnational.md.

Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) anunță că în R. Moldova vor veni încă două companii aeriene.

Este vorba despre „SkyUp Airlines”, care își va deschide baza operațională în aprilie 2025, dar și de „Transavia”, o renumită companie franceză low-cost ce va adăuga conexiuni importante cu Europa.

Totodată, din iulie 2025, compania aeriană „Wizz Air” va aduce a doua aeronavă pe RMO, ceea ce semnifică mai multe destinații și frecvențe pentru pasageri.

De asemenea, în 2025, rețeaua de zboruri va fi extinsă cu 10 noi destinații: Bremen, Alicante, Thessaloniki, Palma de Mallorca, Katowice, Copenhaga, Lyon, Paris Orly, Turin, Wroclaw.

Menționăm că Aeroportul Internațional Chișinău a marcat în anul 2024 o premieră în ceea ce privește numărul de pasageri deserviți.

„În toamna anului 2024, am atins pragul de 3 milioane de pasageri, o premieră absolută pentru aeroportul nostru, iar la scurt timp, în luna decembrie, am celebrat cu mândrie atingerea pragului de 4 milioane de pasageri, o performanță incredibilă care demonstrează încrederea crescută a pasagerilor și partenerilor noștri”, se arată într-un comunicat al AIC.

Cu un total de 4 142 413 de pasageri deserviți în 2024, aeroportul a înregistrat o creștere de 46% față de anul 2023, ceea ce înseamnă peste 1,3 milioane de pasageri mai mult.

În 2024, pe Aeroportul Internațional Chișinău și-au început operarea șapte noi companii aeriene – „Georgian Wings”, „Lufthansa”, „Skyvision Airlines”, „Air Anka”, „Eurowings”, „Air Baltic” și „Mavi Gök Airlines”.

Chișinăul vine cu o reacție în urma protestelor organizate în Transnistria

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a declarat că manifestațiile din regiunea transnistreană, din data de 24 ianuarie, fac parte „din agenda deja cunoscută – de a crea tensiuni și escalada situația de securitate”. „Cunoaștem din experiența altor proteste din regiune că sunt coordonate de așa zisele autorități dirijate de Moscova”, a adăugat reprezentantul Guvernului, scrie NM.md

Daniel Vodă a spus că manifestațiile din regiunea transnistreană fac parte „din agenda deja cunoscută – de a crea tensiuni și escalada situația de securitate”.„Cunoaștem din experiența altor proteste din regiune că sunt coordonate de așa zisele autorități dirijate de Moscova”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului.Presa de la Tiraspol a publicat fotografii cu acțiuni de protest care ar avea loc în dimineața de 24 ianuarie la punctele de control Tighina, Rîbnița și Dubăsari. În imagini erau văzuți câteva zeci de oameni cu pancarte și steagul „republicii” nerecunoscute „Moldova este vinovată de moartea cetățenilor transnistreni”, „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Moldova, lasă să treacă gazul”, „Serebrian – ajunge să minți” – sunt mesajele publicate de presa controlată de regimul neconstituțional de la Tiraspol.

Veste bună! A fost lansat Centrul Unic de Apel pentru Consumatori

A fost lansat Centrul Unic de Apel pentru Consumatori. Proiectul a fost implementat cu sprijinul financiar de 60 de mii de euro al UE, fiind o colaborare între Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNPC) și Asociația Henri Capitant de Cultură Juridică (AHCCJ), transmite IPN.

Conducerea Inspectoratului precizează că fiecare consumator care se va adresa la Centrul de Apel va primi răspunsuri rapide, consiliere sau va fi redirecționat la instituțiile responsabile.

Apelurile vor fi recepționate zilnic, între orele 08:30 și 16:30. Apelurile care vor veni în afara acestui grafic vor fi înregistrate, iar consumatorii vor fi contactați înapoi de către operatori după ce vor prelucra înregistrările.

„Crearea Centrului Unic de Apel reprezintă un pas strategic major în consolidarea protecției consumatorilor din Republica Moldova”, a declarat Ina Voicu, secretar general al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, la evenimentul de lansare.

„Trăim într-un mediu bazat pe consum și este esențial ca fiecare consumator să aibă acces la un mecanism rapid și eficient pentru a-și rezolva problemele”, a declarat șeful ISSPNPC, Sergiu Dărănuță.Scopul inițiativei este de a îmbunătăți protecția drepturilor consumatorilor din Republica Moldova prin centralizarea și eficientizarea serviciilor de apel și consultanță pentru cetățeni. De asemenea, organizatorii susțin că proiectul este un pas important în armonizarea cu standardele Uniunii Europene.

Incident în România. Un cortegiu funerar a fost fugărit de un urs. A fost la un pas să se transforme într-o tragedie colectivă
Articolul anterior
Premierul Recean a încurajat dezvoltarea potențialului turistic în localitățile de pe malul Nistrului
Articolul următor