Horia Brenciu: curând tătic, dar nu și soț

Un bărbat, a cărui soție a decedat după ce a bătut-o, a fost condamnat la 130 de ore de muncă neremunerată și obligat să achite cheltuielile de judecată, în valoare de 2.820 de lei. Decizia a fost pronunțată pe data de 8 mai de magistrata Elena Marandici de la Judecătoria Soroca, sediul Florești. Decizia judecătorească are la bază recunoașterea vinovăției, declarațiile unui martor și rezultatele expertizei medico-legale.

Infracțiunea a avut loc la 10 februarie 2024, în jurul orei 22:00, la domiciliul soților. Inculpatul, care se afla sub influența alcoolului, în urma unui conflict cu soția sa, i-a aplicat în mod deliberat numeroase lovituri cu pumnii, picioarele și cu un scaun pe diferite părți ale corpului, transmite newsmaker.md.

Potrivit mărturiei uneia dintre fiicele cuplului, părinții săi consumau alcool și se certau adesea, iar tatăl o bătea pe mama. Femeia însă refuza întotdeauna să raporteze abuzurile la Poliție. În seara zilei de 9 februarie a mers în vizită și i-a găsit în stare de ebrietate. Ea a observat, de asemenea, că mama sa avea vânătăi pe față, însă aceasta a negat că soțul ei, adică tatăl martorei, ar fi bătut-o. A doua zi și-a vizitat din nou părinții și, la fel, a observat urme de bătaie.

În jurul orei 22:00, martora și-a sunat mama pentru a se asigura că totul este în regulă, dar i s-a spus că deja se culcaseră și că totul era bine. A doua zi dimineață, sora ei a sunat-o să o întrebe unde este mama, deoarece aceasta nu răspundea la telefon. Apoi a apelat telefonul mamei, iar tatăl său i-a răspuns, spunându-i să vină urgent la ei. Când a intrat în casă, martora a văzut-o pe mama ei întinsă cu fața în jos pe podea și multe pete sânge în jurul acesteia. L-a întrebat pe tatăl ei, care stătea pe pat, ce s-a întâmplat, la care acesta i-a răspuns că mama sa nu se simțea bine și că a chemat o ambulanță. Aceasta i-a verificat pulsul și a văzut că mama nu mai respira și a sunat imediat la Serviciul 112. Până la sosirea ambulanței și Poliției, a observat că pereții din cameră erau acoperiți cu picături de sânge, iar lenjeria de pat era plină de sânge. Când fiica l-a întrebat ce s-a întâmplat, tatăl nu a scos niciun cuvânt, ci doar repeta „Ce e de făcut?”.

Potrivit expertizei medico-legale, femeia a murit din cauza unei insuficiențe cardiace acute, cauzate de infarctul miocardic repetat pe fondul unei cardiopatii ischemice cronice. La examinarea cadavrului au fost depistate leziuni corporale: vânătăi în partea stângă a capului și urechii stângi, hemoragii în țesuturile moi epicraniene pe stânga, echimoze și excoriații în regiunea feței, echimoze în regiunea toracelui, abdomenului, spatelui, membrelor superioare și inferioare, provocate de acțiunea unui obiect traumatic cu o suprafață dură (nu sunt excluse loviturile cu pumnul, piciorul, scaunul), apărute cu 1-2 zile înainte de deces, care nu au legătură directă cu decesul. Medicii au calificat leziunile ca fiind „ușoare”.

În cadrul examinării cazului în instanța de judecată, Procuratura a cerut ca bărbatul să fie judecat în baza articolului din Codul penal privind violența domestică. Acesta vizează lovirea, comiterea altor acte de violență care implică vătămări corporale ușoare sau alte vătămări minore ale sănătății. Infracțiunea se pedepsește cu 150 până la 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau cu până la patru ani de închisoare.

La rândul lor, moștenitorii defunctei și avocatul inculpatului, prezenți la audiere, au cerut o sentință mai blândă, având în vedere că bărbatul și-a recunoscut vina, se căiește sincer și a solicitat o pedeapsă justă de muncă neremunerată pentru fapta comisă.

Astfel, bărbatului i s-a stabilit o pedeapsă de 130 de ore de muncă neremunerată. De asemenea, instanța a admis cererea Procuraturii privind încasarea cheltuielilor de judecată, în valoare de 2.820 de lei, din contul inculpatului.

Sportivele Daniela Cociu și Maria Olărașu, care au obținut o performanță remarcabilă la Cupa Mondială de canoe de la Szeged, au fost întâmpinate cu flori la revenirea în Republica Moldova.

Sportivele din Moldova au cucerit medalia de argint pe distanța 200 de metri, cu un timp de 43.66.

„De menționat că Daniela este polițistă de frontieră, iar la revenirea în Moldova, echipa a fost călduros întâmpinată la PTF Leușeni de către colegii polițiști de frontieră. Aceștia le-au oferit flori și le-au urat succese în toate competițiile sportive”, comunică Poliția de Frontieră.

Tandemul Daniela Cociu – Maria Olărașu va reprezenta Republica Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris, având deja calificarea în caiac-canoe.

Parlamentari germani, atât din partidele aflate la putere, cât și din opoziție, au susținut ideea ca țările europene din cadrul NATO să apere spațiul aerian deasupra vestului Ucrainei de pe teritoriul alianței, scrie publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), citată de The Kyiv Independent.

Foto: libertatea.ro

Publicația germană notează că unii experți, precum Nico Lange de la Conferința de Securitate de la München, sau generalul-locotenent Heinrich Brauss, fost secretar general adjunct al NATO, au sugerat doborârea rachetelor rusești deasupra regiunilor de frontieră ale Ucrainei de către forțele antiaeriene ale Poloniei și României, transmite libertatea.ro.

Oficialii polonezi au menționat, de asemenea, această posibilitate, dar nu au fost prezentate decizii concrete. 

„Apărarea spațiului aerian deasupra Ucrainei dinspre Polonia și România nu ar trebui exclusă pe termen lung”, a declarat Anton Hofreiter, din partea Partidului Verzilor, aflat la guvernare. Parlamentarul german a adăugat totuși că, în prezent, această chestiune „nu este în discuție”, deoarece aliații se concentrează pe furnizarea de ajutor suplimentar pentru apărarea Kievului.

Berlinul s-a dovedit a fi un lider în ceea ce privește sprijinul pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, lansând o inițiativă care vizează asigurarea unor sisteme suplimentare de apărare aeriană și promițând Kievului cel de-al treilea Patriot al său. 

Agnieszka Brugger, colega lui Hofreiter din partea Partidului Verzilor, a declarat, de asemenea, că ar fi corect „să fie amplasate sisteme de apărare antiaeriană la granițele țărilor vecine, astfel încât și părțile vestice ale Ucrainei să poată fi protejate”.

Roderich Kiesewetter, de la Uniunea Creștin-Democrată (CDU, de opoziție), a comentat că țările occidentale ar putea doborî avioanele rusești fără pilot lansate spre Ucraina.

„Acest lucru ar ușura povara asupra apărării antiaeriene ucrainene și i-ar permite să protejeze frontul”, a spus Kiesewetter, comparând acest lucru cu momentul în care SUA și alte țări occidentale au protejat spațiul aerian al Israelului fără a deveni parte la conflict. 

Marcus Faber, de la Partidul Liber-Democrat (FDP) din coaliția de guvernare, a fost și el de acord că, în principiu, „spațiul aerian deasupra regiunilor de frontieră ucrainene” ar putea fi „protejat de apărarea aeriană de pe teritoriul NATO”.

Cu toate acestea, Faber a remarcat că sistemele de apărare antiaeriană și rachetele sunt deja deficitare, iar aprovizionarea cu muniție pe termen lung trebuie asigurată. „În aceste condiții, cred că este posibil”, a adăugat Faber. 

Orice formă de implicare a forțelor occidentale în războiul ruso-ucrainean rămâne foarte controversată. Atunci când președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că desfășurarea de trupe occidentale nu ar trebui exclusă, mai mulți lideri, inclusiv cancelarul german, Olaf Scholz, au respins categoric această opțiune.