Singura țară europeană în care sunt mai mulți porci decât oameni încearcă să își convingă locuitorii să treacă pe legume

Danemarca, prima țară din lume care a dezvoltat o strategie de încurajare a populației să consume alimente de origine vegetală, ar putea fi un exemplu pentru alte state care încearcă să găsească noi metode de a reduce consumul de carne la nivel național pentru a combate efectele schimbărilor climatice, scrie BBC și Digi24.

Trine Krebs, o fermieră din Danemarca, adoră legumele. „Doamna Legumă-Uscată a Danemarcei” a câștigat premii pentru munca pe care a depus-o în numele dietelor bogate în plante, a organizat festivaluri culinare, a instruit bucătari și a inventat cântece. A apărut chiar și într-o emisiune de dating numită „Fermier în căutarea iubirii” și i-a învățat pe potențialii ei candidați să gătească legume.

Totuși, nu toți oamenii din Danemarca împărtășesc pasiunea lui Krebs pentru plantele leguminoase. Majoritatea danezilor – 57% – spun că nu sunt interesați să consume mai puțină carne, clasându-se pe primul loc în topul țărilor europene care își doresc cel mai puțin să înlocuiască carnea cu legumele.

Potrivit ultimelor cercetări, produsele animale provoacă de două ori mai multe emisii de carbon decât alimentele obținute din plante și reprezintă o amenințare majoră la adresa pădurilor și a biodiversității. Piață de legume și fructe în Danemarca. Foto: Profimedia Images

Cu toată că Danemarca recomandă consumul a doar 350 de grame de carne pe săptămână, conform noului ghid alimentar, cei mai mulți danezi consumă de trei ori mai mult – iar pentru americani, cantitatea de carne consumată este de trei ori și jumătate mai mare.

Krebs spune că dietele occidentale au devenit bogate în zaharuri, grăsimi și carne, în special în părțile mai reci ale continentului european. În loc să fie considerate „sexy”, preparatele din legume sunt de multe ori considerate o necesitate anostă care se adaugă la un fel de mâncare din motive de „sănătate și nu de plăcere”.

Guvernul danez plănuiește, însă, să schimbe această percepție. În premieră mondială, administrația lui Mette Frederiksen a publicat un plan național pentru mâncarea din plante. Documentul de 40 de pagini prezintă angajamentul țării de a normaliza dietele bogate în plante, cât și stimularea producției de legume și proteine alternative.

Începând cu legumele rădăcinoase organice și terminând cu înlocuitorii produselor lactate și ciupercile fermentate, toate produsele de acest gen vor fi susținute. Carnea și lactatele nu trebuie să dispară complet din meniu, dar obiectivul este ca acestea să joace un rol mai puțin important.

Cel mai mare obstacol în Danemarca îl reprezintă industria foarte profitabilă a producției de carne.

În toate celelalte țări europene unde s-a încercat reducerea producției sau înlocuirea produselor de origine animală pentru a combate efectul schimbărilor climatice, reacția de opoziție la aceste inițiative a fost imediată. Italia a interzis carnea cultivată în laborator după ce fermierii au protestat. Foto: Profimedia Images

Italia a interzis luna trecută producția de carne de laborator după ce fermierii au protestat, iar în Olanda, eforturile autorităților de a rezolva problema emisiilor de azot prin cumpărarea fermelor de animale a stârnit proteste cu tractoare care au blocat circulația.

Danemarca, singura națiune europeană cu „mai mulți porci decât oameni”, resimte la fel de mult presiunea din partea industriei produselor de origine animală și, cu toate acestea, a reușit să evite situația în care politicile de stimulare a consumului de alimente vegetale declanșează mari proteste.

Unii danezi speră acum ca situația lor să fie un exemplu de urmat pentru alte națiuni bogate.

Până și în cadrul summitului COP28 care se desfășoară anul acesta la Dubai, țările sunt îndemnate să reducă consumul de carne la nivel național, conform planurilor formulate de Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură. Două treimi din meniurile servite în cadrul summitului vor fi vegane sau vegetariene pentru prima dată în istoria întâlnirilor.

Rusia ocolește embargoul european pe petrol cu ajutorul Turciei, care reexportă ţiţei rus în valoare de miliarde de euro

Un studiu realizat de două centre europene de cercetare dezvăluie că Turcia a devenit o ţară cheie pentru reexportarea produselor petroliere ruseşti în valoare de miliarde de euro către Uniunea Europeană (UE), eludând astfel sancţiunile impuse de Bruxelles şi de G7, informează EFE, citată de Agerpres. De la aplicarea sancţiunilor din februarie 2023 până în februarie 2024, UE a importat produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti (Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin), potrivit unui studiu al Centrului Finlandez de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA) şi Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) din Bulgaria.

În această perioadă, 86% din produsele petroliere importate de Turcia au venit din Rusia, potrivit studiului.

Raportul subliniază că, în 2023, Turcia a devenit cel mai mare cumpărător de produse petroliere ruseşti din lume, importând 18% din totalul exporturilor ruseşti.

De la intrarea în vigoare a interdicţiei UE şi G7, din februarie 2023 şi până în februarie 2024, Turcia a importat produse petroliere ruseşti în valoare de 17,6 miliarde de euro, generând 5,4 miliarde de euro în venituri fiscale pentru Kremlin.

UE a importat 5,16 milioane de tone de produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti: Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin, dintre care niciunul nu are rafinării, potrivit documentului.

Studiul indică faptul că produsele petroliere ruseşti sunt reexportate din Turcia către UE, profitând de lacunele legale care permit amestecarea ţiţeiului în terminalele de depozitare şi export a acestor produse.

Documentul mai precizează că consumul intern de produse petroliere în Turcia a crescut cu 8% în 2023. Însă importurile maritime de produse petroliere au crescut cu 56%, ceea ce ar sugera că Turcia reexportă aceste mărfuri, dincolo de satisfacerea cererii interne.

Un exemplu notabil din raport este un caz din mai 2023, când terminalul petrolier Toros Ceyhan din portul Ceyhan a primit 26.923 de tone de motorină din portul Novorossiisk din Rusia. Zece zile mai târziu, terminalul a trimis un volum similar de motorină către rafinăria MOH Corinth din Grecia, profitând de o lacună care permite intrarea produselor petroliere ruseşti amestecate.

Cele cinci state membre ale UE cu cele mai mari importuri de petrol din Turcia între februarie 2023 şi februarie 2024 sunt Grecia, Ţările de Jos, Italia, Spania şi România, scrie EFE, citat de Economedia.

Rusia afirmă că a capturat un nou sat din regiunea Harkov

Rusia a afirmat sâmbătă că a capturat un sat de lângă oraşul Vovceansk, în regiunea ucraineană Harkov, unde armata rusă a lansat săptămâna trecută o ofensivă.

„Unităţile grupului de nord au eliberat satul Stariţa din regiunea Harkov şi îşi continuă avansarea în profunzimea poziţiile defensive ale inamicului”, a anunţat într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.

Aproape zece mii de persoane au fost constrânse să-şi părăsească locuinţele din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în urma unor atacuri terestre ale forţelor armate ruse.

Moscova a atacat mai multe localităţi, printre care Vovceansk, situat la numai cinci kilometri de frontieră, informează AFP, preluat de Agerpres.

Forţele ruse au ocupat 278 de kilometri pătraţi între 9 şi 15 mai, cele mai mari cuceriri teritoriale ale lor de la sfârşitul lui 2022, potrivit unui calcul al AFP pe baza unor date ale Institute for Study of War (ISW).

Moldoveanca Mia Rusu a cucerit jurații de la „Românii au talent” cu interpretarea piesei „Adagio”, a Larei Fabian

În prima semifinală a sezonului 14 „Românii au talent”, Mia Rusu a primit ropote de aplauze pentru interpretarea uluitoare a piesei „Adagio”. Andra a fost cucerită iremediabil de talentul artistei în devenire, scrie protv.ro.

Andra: „A fost atât de bine. Doamne, ce frumos poți să cânți! Talentul nu te-a dezamăgit. Ești extraordinară!”

Mihai Bobonete: „Ai niște calități ieșite din comun. Cred că vei deveni o mare cântăreață”.

Mia Rusu are 12 ani și este din Chișinău, Moldova. Tânăra a dovedit că este talentată și foarte ambițioasă, pasiunea pentru muzică descoperind-o la vârsta de cinci ani, atunci când a început să cânte melodiile din filmele și desenele animate pe care le urmărea.

​Observând acest talent, mama ei a decis să o înscrie la școala de muzică. De atunci, Mia a continuat să cânte, dezvoltându-și pasiunea pentru muzică.

Părinții ei, tatăl jurnalist și mama contabilă la un salon de frumusețe, au susținut-o în această călătorie. Mia a participat la toate concertele și festivalurile la care a avut ocazia, dorind să-și dezvolte abilitățile și să-și îmbunătățească performanța.

Pasiunile Miei, însă, nu se opresc la muzică. În timpul liber, ea învață să creeze animații pe calculator și studiază programarea, lucrând cu determinare, pentru a înțelege toate aspectele acestui domeniu fascinant. Cu toate acestea, visul ei cel mare este să devină cântăreață de operă.

„Este o fată foarte curajoasă pentru că a ales o melodie atât de grea, cu foarte multe schimbări de tonalitate. Ai atins toate notele! Bravo!”, a spus Andra, în timpul audițiilor.

„Mi se pare că ești genul de copil care zâmbește, dă din cap, acceptă tot ce i se spune, dar de fapt știe exact ce vrea. Cred că ești făcută pentru muzică! Ai în față un drum lung, dar o să reușești să își îndeplinești tot ce ți-ai pus în minte”, a mărturisit Dragoș Bucur, la audiții.

Republica Moldova se autopropune la președinția summitului COP29 din 2024, potrivit Reuters
Articolul anterior
Pacienții cu tuberculoză vor primi pe card banii alocați de CNAM pentru alimentație și transport
Articolul următor