Mai mulţi politicieni europeni cer ca Volodimir Zelenski şi poporul ucrainean să primească Premiul Nobel pentru Pace în acest an

Mai mulţi oameni politici din mai multe ţări europene, inclusiv din România, au cerut într-o scrisoare deschisă ca preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi poporului ucrainean să le fie decernat Premiul Nobel pentru Pace, transmite vineri EFE citată de digi24.ro.

Semnatarii scrisorii, datată 11 martie, potrivit Euractiv, au solicitat Comitetului Nobel din Norvegia să prelungească până la 30 martie termenul pentru nominalizările la premiul din acest an, care s-a încheiat oficial la 31 ianuarie, invocând „evenimente istorice fără precedent”, mai exact, războiul pornit de Rusia în Ucraina.

„Lumea este tulburată de imaginile războiului care sosesc din Ucraina. Milioane de familii trăiesc acum cu frică, locuinţele şi vieţile lor sunt ameninţate de bombardamente şi de o armată invadatoare. Suntem martorii curajului oamenilor din Ucraina în faţa acestui război declarat de Rusia”, se menţionează în scrisoare.

„Ucrainenii curajoşi luptă pentru a-şi păstra democraţia şi dreptul la autoguvernare. De la curajul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, până la bărbatul cu lacrimi în ochi care îşi ia rămas bun de la familie pentru a lupta pentru ţara sa, oamenii din toată Ucraina se ridică pentru a rezista forţelor autoritarismului. Cuvintele noastre de simpatie şi sprijin cu greu pot face dreptate sacrificiilor pe care le fac pentru principiile drepturilor omului şi păcii.

În prezent şi în întreaga lume, oamenii care trăiesc în democraţie îşi pun toţi aceeaşi întrebare: Ce putem face pentru a sprijini poporul Ucrainei? Credem că acum este momentul să le arătăm poporului Ucrainei că lumea este de partea lor.

Prin urmare, vă solicităm să luaţi în considerare redeschiderea şi, totodată, extinderea procedurii de nominalizare pentru Premiul Nobel pentru Pace până la 31 martie 2022, pentru a permite nominalizarea preşedintelui Zelenski şi a poporului Ucrainei la acest premiu.

Deşi suntem conştienţi că aceasta este o abatere de la procedura clasică, credem că această abatere este justificată de situaţia actuală fără precedent. Este datoria noastră democratică să luptăm în faţa autoritarismului şi să sprijinim un popor care luptă pentru democraţie şi dreptul său la autoguvernare”, se mai arată în scrisoare.

Scrisoarea a fost semnată până în prezent de 36 de oameni politici, majoritatea olandezi, dar pe ea figurează şi politicieni din ţări precum Regatul Unit, Germania, Suedia, Estonia, Bulgaria, România şi Slovacia, notează EFE.

Documentul a fost semnat şi de fostul premier eston Andrus Ansip şi de fostul ministrul de externe olandez Bert Koenders, dar şi de mai mulţi eurodeputaţi, notează Agerpres.

Euractiv menţionează că nu există precedent istoric de prelungire a termenelor de depunere a candidaturilor la Comitetul Nobel. În 2021, premiul Nobel pentru Pace a fost câştigat de jurnaliştii Maria Ressa şi Dmitri Muratov pentru „lupta lor curajoasă pentru apărarea libertăţii de exprimare în Filipine şi Rusia”.

Dmitri Muratov, în vârstă de 59 de ani, unul din fondatorii şi redactor-şef al cotidianului Novaia Gazeta, „a apărat de decenii libertatea de exprimare în Rusia în condiţii din ce în ce mai dificile”.

Rusia ocolește embargoul european pe petrol cu ajutorul Turciei, care reexportă ţiţei rus în valoare de miliarde de euro

Un studiu realizat de două centre europene de cercetare dezvăluie că Turcia a devenit o ţară cheie pentru reexportarea produselor petroliere ruseşti în valoare de miliarde de euro către Uniunea Europeană (UE), eludând astfel sancţiunile impuse de Bruxelles şi de G7, informează EFE, citată de Agerpres. De la aplicarea sancţiunilor din februarie 2023 până în februarie 2024, UE a importat produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti (Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin), potrivit unui studiu al Centrului Finlandez de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA) şi Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) din Bulgaria.

În această perioadă, 86% din produsele petroliere importate de Turcia au venit din Rusia, potrivit studiului.

Raportul subliniază că, în 2023, Turcia a devenit cel mai mare cumpărător de produse petroliere ruseşti din lume, importând 18% din totalul exporturilor ruseşti.

De la intrarea în vigoare a interdicţiei UE şi G7, din februarie 2023 şi până în februarie 2024, Turcia a importat produse petroliere ruseşti în valoare de 17,6 miliarde de euro, generând 5,4 miliarde de euro în venituri fiscale pentru Kremlin.

UE a importat 5,16 milioane de tone de produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti: Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin, dintre care niciunul nu are rafinării, potrivit documentului.

Studiul indică faptul că produsele petroliere ruseşti sunt reexportate din Turcia către UE, profitând de lacunele legale care permit amestecarea ţiţeiului în terminalele de depozitare şi export a acestor produse.

Documentul mai precizează că consumul intern de produse petroliere în Turcia a crescut cu 8% în 2023. Însă importurile maritime de produse petroliere au crescut cu 56%, ceea ce ar sugera că Turcia reexportă aceste mărfuri, dincolo de satisfacerea cererii interne.

Un exemplu notabil din raport este un caz din mai 2023, când terminalul petrolier Toros Ceyhan din portul Ceyhan a primit 26.923 de tone de motorină din portul Novorossiisk din Rusia. Zece zile mai târziu, terminalul a trimis un volum similar de motorină către rafinăria MOH Corinth din Grecia, profitând de o lacună care permite intrarea produselor petroliere ruseşti amestecate.

Cele cinci state membre ale UE cu cele mai mari importuri de petrol din Turcia între februarie 2023 şi februarie 2024 sunt Grecia, Ţările de Jos, Italia, Spania şi România, scrie EFE, citat de Economedia.

Rusia afirmă că a capturat un nou sat din regiunea Harkov

Rusia a afirmat sâmbătă că a capturat un sat de lângă oraşul Vovceansk, în regiunea ucraineană Harkov, unde armata rusă a lansat săptămâna trecută o ofensivă.

„Unităţile grupului de nord au eliberat satul Stariţa din regiunea Harkov şi îşi continuă avansarea în profunzimea poziţiile defensive ale inamicului”, a anunţat într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.

Aproape zece mii de persoane au fost constrânse să-şi părăsească locuinţele din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în urma unor atacuri terestre ale forţelor armate ruse.

Moscova a atacat mai multe localităţi, printre care Vovceansk, situat la numai cinci kilometri de frontieră, informează AFP, preluat de Agerpres.

Forţele ruse au ocupat 278 de kilometri pătraţi între 9 şi 15 mai, cele mai mari cuceriri teritoriale ale lor de la sfârşitul lui 2022, potrivit unui calcul al AFP pe baza unor date ale Institute for Study of War (ISW).

Moldoveanca Mia Rusu a cucerit jurații de la „Românii au talent” cu interpretarea piesei „Adagio”, a Larei Fabian

În prima semifinală a sezonului 14 „Românii au talent”, Mia Rusu a primit ropote de aplauze pentru interpretarea uluitoare a piesei „Adagio”. Andra a fost cucerită iremediabil de talentul artistei în devenire, scrie protv.ro.

Andra: „A fost atât de bine. Doamne, ce frumos poți să cânți! Talentul nu te-a dezamăgit. Ești extraordinară!”

Mihai Bobonete: „Ai niște calități ieșite din comun. Cred că vei deveni o mare cântăreață”.

Mia Rusu are 12 ani și este din Chișinău, Moldova. Tânăra a dovedit că este talentată și foarte ambițioasă, pasiunea pentru muzică descoperind-o la vârsta de cinci ani, atunci când a început să cânte melodiile din filmele și desenele animate pe care le urmărea.

​Observând acest talent, mama ei a decis să o înscrie la școala de muzică. De atunci, Mia a continuat să cânte, dezvoltându-și pasiunea pentru muzică.

Părinții ei, tatăl jurnalist și mama contabilă la un salon de frumusețe, au susținut-o în această călătorie. Mia a participat la toate concertele și festivalurile la care a avut ocazia, dorind să-și dezvolte abilitățile și să-și îmbunătățească performanța.

Pasiunile Miei, însă, nu se opresc la muzică. În timpul liber, ea învață să creeze animații pe calculator și studiază programarea, lucrând cu determinare, pentru a înțelege toate aspectele acestui domeniu fascinant. Cu toate acestea, visul ei cel mare este să devină cântăreață de operă.

„Este o fată foarte curajoasă pentru că a ales o melodie atât de grea, cu foarte multe schimbări de tonalitate. Ai atins toate notele! Bravo!”, a spus Andra, în timpul audițiilor.

„Mi se pare că ești genul de copil care zâmbește, dă din cap, acceptă tot ce i se spune, dar de fapt știe exact ce vrea. Cred că ești făcută pentru muzică! Ai în față un drum lung, dar o să reușești să își îndeplinești tot ce ți-ai pus în minte”, a mărturisit Dragoș Bucur, la audiții.

Imagini cutremurătoare lângă Kiev: Zeci de victime ale războiului, înhumate într-o groapă comună
Articolul anterior
Șeful SIS, Alexandr Esaulenco, atestă o creștere exponențială a promovării știrilor false, dar și mesaje de ură orchestrate la adresa refugiaților
Articolul următor