Soțul artistei Celine Dion este pe moarte! Aceasta este ultima lui dorință.

Interpreta s-a întors pe scenă pentru a susţine mai multe concerte în Las Vegas. Aceasta a luat această decizie la insistenţele soţului ei, Rene Angelil, care suferă de cancer la gât.

separator
celine-dion-rene-sot-afp

Celine Dion a mărturisit că Rene este pe moarte şi a dezvăluit că ultima dorinţă a acestuia este să moară în braţele soției sale, iar ea i-a promis că va fi alături de el.

Artista a renunţat temporar la carieră în urmă cu un an, anulând turneul din Asia şi concertele din Las Vegas, de pe urma cărora ar fi câştigat jumătate de miliard de dolari, potrivit libertatea.ro. Celine a luat această decizie pentru a avea grijă de soţul ei, care a fost operat de o tumoare canceroasă în decembrie 2013.

Celine Dion şi Rene Angelil s-au căsătorit în 1994 şi au împreună trei copii: Rene-Charles, în vârstă de 14 ani, şi gemenii în vârstă de 5 ani Eddy şi Nelson.

celine-dion-family

Pene de curent în Ucraina după ultimul bombardament rusesc. Rusia confirmă atacarea unor infrastructuri energetice şi militare

Rusia a atacat în noaptea de vineri spre sâmbătă cu rachete şi drone instalaţii energetice şi echipamente militare furnizate de statele occidentale Ucrainei, ca represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti, a transmis Ministerul rus al Apărării, potrivit Agerpres cu referire la agenţiile EFE şi DPA.

„Noaptea trecută, Forţele Armate ale Rusiei au efectuat un atac masiv cu arme de înaltă precizie şi rază lungă de acţiune cu lansare aeriană şi navală, precum şi cu drone împotriva instalaţiilor energetice ale Ucrainei (…) şi arsenalelor de proiectile furnizate armatei ucrainene”, semnalează ministerul rus.

Acest atac, adaugă acelaşi minister, a fost un răspuns faţă de „încercările regimului de la Kiev de a avaria instalaţii energetice ruseşti”, referire la atacurile ucrainene repetate asupra rafinăriilor şi depozitelor de combustibil ale Rusiei.

Ucraina a efectuat de la începutul anului zeci atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric în timp ce pe frontul terestru trupele ucrainene pierd teren în faţa acţiunilor ofensive desfăşurate de armata rusă pe diferite sectoare ale frontului.

Aceste atacuri ucrainene cu drone s-au axat în special pe lovirea rafinăriilor ruseşti, dar au fost de asemenea vizate diverse ţinte militare, în special aerodromuri şi amplasamente ale sistemelor antiaeriene, precum şi elemente de infrastructură.

În faţa acestor atacuri, Rusia a recurs la o serie de măsuri defensive, printre care, pe lângă sistemele antiaeriene foloseşte de asemenea mijloace de război electronic pentru a doborî dronele sau a le abate de la ţintă, precum şi plase anti-dronă amplasate deasupra elementelor cheie ale rafinăriilor. Însă marea extindere a sectorului energetic rusesc face imposibilă protejarea tuturor instalaţiilor aflate în raza de acţiune a dronelor ucrainene, unele ajungând chiar şi în zona Moscovei.

Noua salvă de rachete şi drone ruseşti lansată asupra Ucrainei în noaptea de joi spre vineri a fost a opta din ultimele trei luni şi a ţintit regiunile Zaporojie şi Liov. Potrivit armatei ucrainene, în acest atac au fost lansate 16 rachete de diverse tipuri, printre care rachete de croazieră Kalibr lansate de pe nave din Marea Neagră, rachete X-101 şi X-555, precum şi 13 drone kamikaze.

Armata ucraineană susţine că a doborât 12 din cele 16 rachete şi toate cele 13 drone. Cu toate acestea, compania energetică ucraineană Ukrenergo semnalează pagube produse de atacul rusesc şi întreruperi ale furnizării electricităţii până către miezul nopţii în zone de pe tot cuprinsul Ucrainei pentru efectuarea de reparaţii.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat anterior că, în urma bombardamentelor succesive cu rachete şi drone, circa jumătate din capacitatea energetică a Ucrainei a fost distrusă. Un studiu efectuat de Universitatea de Economie din Kiev evaluează la 56,2 miliarde de dolari pagubele provocate infrastructurii energetice ucrainene.

Un nou val de praf saharian traversează sud-estul Europei

O masă de praf saharian se va afla deasupra României de sâmbătă, de la prânz, până în a doua parte a zilei de luni, deplasându-se dinspre vest-nord-vest către est-sud-est, anunță meteorologii.

Praf saharian in Bucuresti, Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei
Praf saharian in Bucuresti, Foto: HotNews.ro / Victor Cozmei

În perioada 22 iunie ora 12 – 24 iunie ora 12, circulaţia aerului, predominant sud-vestică, va favoriza avansul dinspre nordul Africii a unei mase de aer încărcată cu particule de praf de origine sahariană, către sud-estul Europei şi deasupra României, anunţă ANM, scrie News.ro.

Depunerile de praf vor putea fi observate în special în zonele şi în intervalele în care va ploua.

Pe parcursul zilelor de sâmbătă, duminică şi luni (22 – 24 iunie), masa de aer încărcată cu particule de praf saharian se va deplasa dinspre vest-nord-vest către est-sud-est.

Din a doua parte a zilei de luni, aceasta se va îndepărta de ţară, precizează ANM.

În Grecia se introduce săptămâna de lucru de şase zile

Lipsa forţei de muncă pune Grecia în faţa unor probleme. Peste tot lipseşte forţa de muncă. Şi turismul suferă din pricina asta. Soluţia? Programul de lucru va fi prelungit de la 1 iulie cu încă o zi.

După 15 ani de criză şi trei „pachete de salvare” cu măsuri severe de austeritate, în Grecia programul de lucru nu mai este strict reglementat, transmite dw.com.

Acordurile tarifare încheiate între patronat şi sindicate sunt îngheţate de ani buni şi în numeroase întreprinderi angajaţii lucrează în baza unor contracte individuale de muncă. În continuare este valabilă săptămâna cu 40 de ore de muncă, dar angajatorii pot pretinde pentru un timp limitat până la două ore suplimentare de muncă pe zi neremunerate, oferind în schimb mai mult timp liber. 

Teoretic acest lucru este benevol dar în practică angajaţii sunt siliţi în numeroase întreprinderi să muncească mai mult timp fără a fi răsplătiţi cumva. Respectarea legislaţiei muncii este rar controlată de autorităţi, care se confruntă şi ele cu o acută lipsă de personal. Munca organismelor de control nu are prioritate pentru guvernul conservator condus de premierul Kyriakos Mitsotakis. 

Grecii sunt campioni europeni

Înainte ca legea privind săptămâna de lucru de şase zile să intre în vigoare, grecii sunt „eroi ai muncii” în Europa. Ei lucrează în medie 41 de ore pe săptămână, mai mult decât în restul Europei, potrivit statisticii Eurostat. Şi pentru asta sunt destul de prost plătiţi. Cu un salariu minim de 830 de euro Grecia se află pe locul 15 între ţările UE. Iar raportat la  puterea de cumpărare, Grecia ocupă chiar penultimul loc în Europa, înaintea Bulgariei.

Dreptul angajatorului

Iar viitorul nu se arată prea promiţător. Începând cu 1 iulie mulţi lucrători din industrie, comerţul cu amănuntul, agricultură şi prestări de servicii vor lucra şase zile pe săptămână, dacă angajatorul ia această decizie. Pentru cea de-a şasea zi se va plăti în plus un spor de 40 la sută din plata zilnică.

În turism şi gastronomie această regulă nu va fi valabilă fiindcă în aceste branşe săptămâna de lucru de cinci zile nu mai este valabilă din 2023.

„Prin legea 5053/2023 săptămâna de lucru de cinci zile a murit definitiv”, a declarat Aris Kazakos, fost profesor de dreptul muncii la Universitatea din Salonic. Renumitul jurist avertizează că angajatorul va avea puteri depline în raport cu angajaţii. Dat fiind că munca din cea de-a şasea zi de lucru depinde de bunul plac al angajatorului , angajaţii nu dispun de niciun mijloc de apărare.

Kazakos se implică în favoarea contractelor de muncă colective, desfiinţate treptat prin legile impuse de guvernul conservator. „În cadrul negocierilor individuale angajatorul este suveranul absolut, care dictează practic toate condiţiile pe care le vrea, cu excepţia drepturilor minime, garantate de legislaţia muncii. Dacă legile vor fi relaxate chiar şi acest cadru minim de protecţie va dispărea. Dat fiind că angajatorul poate dicta condiţiile de muncă avantajoase pentru el, aceasta înseamnă automat că relaţiile de muncă reprezintă un regim de nedreptate fiindcă ce slujeşte doar unei părţi într-o relaţie de muncă nu poate fi niciodată echitabil”, a explicat el.

Oficial săptămâna de lucru de şase zile se introduce fiindcă pe piaţa elenă a muncii lipseşte personalul calificat. Dar în cele din urmă prin asta orele suplimentare de muncă devin pentru angajator mai ieftine, el nefiind obligat să angajeze personal suplimentar.

Riscuri sporite de securitate

În majoritatea ţărilor europene, sindicatele luptă pentru scurtarea programului de lucru fără pierderi salariale. Scopul este între altele ocuparea forţei de muncă. Fiindcă săptămâna de lucru de 35 de ore sau săptămâna de lucru de patru zile limitează numărul orelor suplimentare şi obligă patronatul să angajeze personal suplimentar. Concomitent, sunt studii care dovedesc că astfel creşte şi productivitatea muncii. Noua lege din Grecia privind săptămâna de lucru de şase zile dă ceasul înapoi, după cum a subliniat Kazakos pentru DW.

El avertizează că efortul presupus de o a şasea zi lucrătoare pe săptămână sporeşte şi riscul unor accidente de muncă pentru angajaţii din industrie. În 2023 în Grecia au suferit accidente mortale de muncă 179 de angajaţi. În anul precedent au fost 104 cazuri de deces. Este vorba de o creştere dramatică.

Sclavie modernă?

Salariile mici, posibilităţile reduse de a face carieră şi timpul de lucru tot mai lung fără sporuri salariale notabile îi silesc pe numeroşi greci să plece în străinătate. Şi tot mai mulţi refuză să lucreze în turism fiindcă condiţiile de muncă de acolo aduc a sclavie modernă. Pe îndrăgite insule de vacanţă cum ar fi Mykonos şi Santorini, muncitorii sezonieri trebuie să trudească şapte zile pe săptămână. În plus, adesea sunt cazaţi în spaţii supraaglomerate, trăind şi dormind câte 10 în aceeaşi încăpere.

Dar măcar pe Mykonos sunt bine plătiţi, ceea ce nu se întâmplă şi în locuri de vacanță mai puțin cunoscute. De aceea patronii de hoteluri din regiuni cum ar fi Chalkidiki din nordul Greciei nu găsesc personal suficient, deși zona este îndrăgită de turiști. Mulţi din ei nu-şi pot deschide vara aceasta hotelurile şi restaurantele decât cu întârziere. Ideea de a-şi plăti mai bine angajaţii şi de a le oferi condiţii de muncă mai bune le-a venit doar câtorva dintre ei.

Cum să obții buze imense, pas cu pas!
Articolul anterior
Discoteca “La Cocos” cu 20 de ani în urmă!
Articolul următor