UE va interzice distrugerea hainelor care nu sunt vândute de companii

Parlamentul European şi statele membre UE au ajuns marţi la un acord vizând interzicerea distrugerii articolelor de îmbrăcăminte nevândute şi de asemenea au convenit să facă din produsele sustenabile noua normă în UE, pentru ca acestea să dureze mai mult şi să fie mai uşor de reparat şi reciclat, transmite AFP, preluat de Agerpres.

La 30 martie 2022, Comisia Europeană a propus Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), ca parte a Planului de acţiune al Comisiei privind economia circulară în cadrul Pactului verde european.

Noul regulament convenit de negociatorii Parlamentului şi statele membre UE conţine măsuri menite să pună capăt practicii risipitoare şi dăunătoare mediului de distrugere a produselor de consum nevândute. Companiile vor trebui să ia măsuri pentru a preveni această practică, iar colegiuitorii au introdus o interdicţie directă privind distrugerea produselor textile şi de încălţăminte nevândute, cu derogări pentru întreprinderile mici şi o perioadă de tranziţie pentru cele mijlocii. În timp, alte sectoare ar putea face obiectul unor astfel de interdicţii, dacă este necesar.

În plus, firmele mari vor trebui să dezvăluie în fiecare an câte produse de consum nevândute elimină şi de ce. Se preconizează că acest lucru va descuraja puternic întreprinderile să se implice în această practică.

„A venit timpul să punem capăt modelului «atrage, fabrică, aruncă» care este atât de nociv pentru planeta, sănătatea şi economia noastră. Noile produse vor fi concepute într-o manieră care să fie benefică pentru toţi, care respectă planeta şi protejează mediul”, a declarat raportorul Alessandra Moretti, membră a grupului S&D.

Patronatul european a salutat şi el acordul convenit marţi dar în acelaşi timp s-a declarat preocupat de noile constrângeri administrative. „Regulamentul privind dezvoltarea ecologică are potenţialul de a crea o piaţă solidă pentru produsele circulare şi a accelera tranziţia”, a salutat Markus Beyrer, director general la BusinessEurope, care a adăugat însă că se teme că „cerinţele în materie de informaţii sunt imposibil de realizat şi vor crea costuri suplimentare” pentru companii.

Textul negociat de mai multe luni de colegiuitorii din UE urmează acum să fie adoptat în mod formal de eurodeputaţi în sesiune plenară şi de statele membre UE.

Rușii au bombardat un hipermarket din Harkov. Cel puțin doi morți. Se crede că ar fi fost peste 200 de persoane înăuntru

Cel puțin două persoane au fost ucise sâmbătă după ce rușii au lovit un hipermarket cu produse pentru construcții din Harkov și în care era posibil să fi fost peste 200 de persoane la momentul atacului, potrivit președintelui Volodimir Zelenski relatează AFP, conform Hotnews.

Hipermarket din Harkov atacat de rusi Foto: Captura video

Oleg Siniegubov, guvernatorul regional Harkov, a declarat pe Telegram că până acum sunt înregistrate 24 de persoane rănite, pe lângă cele două decese, după ce două bombe ghidate au lovit hipermarketul de bricolaj.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că „mai mult de 200 de persoane” ar fi putut fi în interiorul hipermarketului lovit de ruși sâmbătă.

„În prezent, se crede că peste 200 de persoane ar fi fost în interiorul hipermarketului. Toate serviciile sunt deja la fața locului pentru a ajuta la salvarea oamenilor și la stingerea incendiului”.

„Știm sigur că sunt doi morți”, a declarat primarul orașului, Igor Terehov, pe Telegram.

Guvernatorul regional Oleg Sinegoubov a raportat patru răniți în urma atacului.

Potrivit lui Sinegoubov, două bombe aeriene ghidate au lovit hipermarketul, iar incendiul se întinde pe 15.000 de metri pătrați.

„Un număr mare de oameni sunt dispăruți. Sunt mulți răniți. Se pare că atacul a avut loc într-un centru comercial unde erau mulți oameni – acesta este terorism pur”, a spus primarul Igor Terekhov.

Imagini postate pe rețelele de socializare ucrainene au arătat clădirea în flăcări și o coloană uriașă de fum negru.

Orașul Harkov, care avea 1,5 milioane de locuitori înainte de război și situat lângă granița cu Rusia în nord-estul Ucrainei, este vizat în mod regulat de forțele Moscovei, care au lansat o ofensivă terestră în regiune pe 10 mai.

Această ofensivă le-a permis să cucerească mai multe localități și să forțeze Kievul să trimită întăriri valoroase în acest sector. Ucraina, însă, a asigurat vineri că acest atac a fost „oprit”.

Un aparat de zbor, în flăcări, ar fi căzut în raza raionului Ialoveni. Poliția face cercetări

Acum o oră, Poliția a fost sesizată de pasagerul unui microbuz precum că, în timpul deplasării, ar fi observat la distanță un aparat de zbor de mici dimensiuni în flăcări în timp ce cade în raza raionului Ialoveni.

Potrivit Poliției, toate subdiviziunile specializate au intervenit imediat. Până la această oră nu a fost identificat nici un aparat de zbor sau fragmente. În același timp, polițiștii au luat legătura cu reprezentații companiilor care organizează zboruri locale, deocamdată nefiind comunicată nici o informație în acest sens.

,,Rugăm cetățenii care au fost martori sau dețin anumite informații despre locație să ne sesizeze imediat la 112. La stabilirea unor circumstanțe vom reveni cu detalii”, se mai arată în comunicatul oamenilor legii.

Lukaşenko acuză SUA pentru moartea președintelui iranian Raisi: ”Și avionul meu e în aceeași situație”

Imediat după vizita în China și înainte de anunțata vizită în Coreea de Nord, Vladimir Putin a avut două zile de discuții în Belarus, alături de președintele Alexandr Lukașenko. La finalul discuțiilor pentru ”întărirea colaborării”, la conferința de presă comună, ținută la Minsk împreună cu Putin, Lukașenko a făcut declarații găzduite pe larg de presa rusă, transmite Hotnews.

Statele Unite și „poziția lor dezgustătoare” sunt de vină pentru moartea președintelui iranian Ebrahim Raisi, a declarat vineri liderul belarus Alexandr Lukașenko într-o conferință de presă după negocierile cu omologul său rus Vladimir Putin.

Lukașenko a spus că elicopterul președintelui iranian s-a prăbușit din cauza faptului că Washingtonul a impus sancțiuni și i-au privat pe iranieni de posibilitatea de a oferi servicii de calitate pentru avioanele și elicopterele americane.

„Poziția josnică, dezgustătoare a Statelor Unite a dus la acest lucru. Mă refer în primul rând la sancțiuni. Acești ticăloși nu aveau dreptul să impună sancțiuni împotriva navelor, împotriva avioanelor, elicopterelor și a altor aeronave care transportă oameni. Aceasta este vina lor”, a declarat Lukașenko.

Liderul belarus a reamintit că Statele Unite au privat Iranul de posibilitatea de a asigura service pentru elicopterul lui Raisi, amenințând companiile de servicii specializate de pe piața internațională cu sancțiuni.

”Și avionul meu e în aceeași situație”, a spus Lukașenko, menționând că el călătorește într-un avion de producție americană și că există sancțiuni la adresa celor care ar trebui să-i asigure mentenanța aeronavei.

Raisi, între ”măcelar” și ”o persoană drăguță”

„Nu așa se comportă oamenii în lume. Și împreună, când va veni timpul, vor răspunde pentru asta – și vor răspunde pe deplin. Nu se vor ascunde în spatele oceanului”, a amenințat președintele Belarusului.

Potrivit lui Lukașenko, Raisi însuși a fost o „persoană normală, amabilă, drăguță”, un excelent conducător pentru poporul său, cu care el a purtat un dialog sincer și onest. Disidenții din Iran îl numeau pe Raisi ”măcelar”, după ce acesta, atât ca procuror, cât și ca președinte, a participat sau a coordonat reprimarea manifestațiilor și gesturilor contrare regimului.

Ce a spus Putin

Președintele rus Vladimir Putin a remarcat în timpul aceleiași conferințe de presă că delegația care l-a însoțit pe Raisi a zburat cu două elicoptere de fabricație rusă.

„Iar elicopterele de fabricație rusă au zburat fără dificultăți speciale în aceleași condiții, în același coridor, fără nicio problemă”, a reamintit Putin.

El a adăugat că, după moartea președintelui iranian, Moscova nu se așteaptă la nicio schimbare în relațiile și cooperarea cu Teheranul. Potrivit acestuia, Rusia a stabilit o bună comunicare cu Iranul.

La începutul zilei, fostul comandant al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), generalul Mohsen Rezaei, a declarat, de asemenea, că Statele Unite sunt de vină pentru moartea lui Raisi.

Potrivit acestuia, Washingtonul „avea obligații” în ceea ce privește sistemele și echipamentele de aviație iraniene încă dinainte de revoluția din 1979, care au rămas însă neîndeplinite. Generalul iranian a subliniat că sancțiunile americane afectează sistemele de aviație civilă iraniene.

Moartea președintelui Raisi

Președintele iranian Ebrahim Raisi a murit la 19 mai într-un accident de elicopter Bell în provincia iraniană Azerbaidjanul de Est. La bord se aflau alte șapte persoane, printre care ministrul iranian de externe Hossein Amir Abdollahian, imamul rugăciunii de vineri din Tabriz, ayatollahul Mohammad Ali Al-e-Hashem, și șeful provinciei, Malek Rahmati. Toți au murit.

Epava elicopterului, după o operațiune de căutare și salvare de aproape zece ore, a fost descoperită a doua zi, pe 20 mai, cu ajutorul unei drone turcești. Eforturile de căutare au fost complicate de condițiile meteorologice – era ceață densă.

În același timp, după cum a declarat ulterior șeful administrației prezidențiale iraniene, Gholam-hossein Esmaili, care zbura cu un alt elicopter din convoiul delegației, condițiile meteorologice din timpul zborului au fost destul de favorabile.

Potrivit acestuia, nu a existat ceață de-a lungul traseului de zbor, iar înnorările au apărut doar în zona minei de cupru Sungun, unde a fost găsită epava elicopterului prezidențial. Esmaili a precizat că pilotul elicopterului în care zbura Raisi a ordonat la un moment dat întregului convoi să ia altitudine din cauza înnorării, dar după aproximativ 30 de secunde aeronava sa a dispărut.

La 23 mai, Statul Major General al Forțelor Armate iraniene a publicat un raport preliminar privind cauzele prăbușirii elicopterului președintelui. Potrivit documentului, nu există „urme de impact de gloanțe sau mijloace similare” pe epava navei, iar acest lucru „poate fi afirmat cu încredere”, însă ancheta este încă în curs de desfășurare.

După moartea șefului de stat interimar, Mohammad Mokhber a devenit președinte al Iranului, care a ocupat funcția de vicepreședinte din august 2021. În următoarele 50 de zile, în țară vor avea loc alegeri prezidențiale anticipate.

În SUA, clădirile de birouri au început să se transforme în blocuri de apartamente
Articolul anterior
Premieră mondială: O centrală nucleară de ultimă generație a fost pusă în funcțiune în China
Articolul următor