Victorie la CEDO pentru Ghimpu și Chirtoacă: Le-au fost lezate demnitatea și reputația

La 1 februarie 2022 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Curtea”) a pronunțat hotărârea în cauza Ghimpu și alții v. Republica Moldova (nr. 24791/14). Cererea a fost depusă de către Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal (în continuare „primul reclamant”), vice-președintele PL, Dorin Chirtoacă, (în continuare „al doilea reclamant”) și formațiunea politică (în continuare „al treilea reclamant”), scrie cotidianul.md.

Cauza se referă la presupusul eșec al instanțelor naționale de a proteja demnitatea și reputația reclamanților de atacurile la adresa lor exprimate într-un film difuzat de mai multe posturi de televiziune.

În conformitate cu circumstanțele cauzei, în perioada 5-14 iunie 2009, mai multe posturi de televiziune, inclusiv postul privat N.I.T., au difuzat un film documentar care analiza evenimentele care avuseseră loc în rezultatul alegerilor generale din 5 aprilie 2009, în special violențele din 7 aprilie 2009 care generaseră asaltul clădirii Președinției și a Parlamentului.

La 12 iunie 2009 reclamanții au inițiat o acțiune împotriva Președintelui Republicii Moldova, a Directorului Serviciului de Informații și Securitate și a Procurorului General, care erau în funcție la momentul desfășurării evenimentelor, precum și împotriva mai multor posturi de televiziune, inclusiv N.I.T. Ei au susținut că pârâții i-ar fi defăimat și le-ar fi lezat onoarea, demnitatea și reputația profesională prin mai multe declarații nefondate exprimate în cadrul filmului documentar. În particular, reclamanții au fost acuzați de organizarea și coordonarea protestului din 7 aprilie 2009, inclusiv prin implicarea forțată a elevilor și a studenților. De asemenea, ei au fost acuzați, inter alia, de coordonarea intervenției unor grupări revoluționare din România, instruite în prealabil să provoace dezordini în masă. Astfel, reclamanții au invocat că ei fuseseră acuzați nefondat de complicitate la o presupusă tentativă de lovitură de stat. La 16 septembrie 2009 reclamanții au solicitat atragerea autorului filmului documentar în calitate de pârât. Majoritatea pârâților au depus cereri reconvenționale, solicitând protejarea reputației lor de atacuri similare exprimate într-un film difuzat la 3 iulie 2009.

La 11 octombrie 2021 Judecătoria Centru, mun. Chișinău a respins atât acțiunea reclamanților, cât și cererile reconvenționale, concluzionând că ambele filme includeau declarații de fapt și judecăți de valoare despre evenimentele din 6-7 aprilie 2009, care erau de o importanță deosebită pentru societate, și că atât reclamanții, cât și pârâții erau politicieni sau funcționari publici la momentul desfășurării evenimentelor și trebuiau să manifeste un nivel sporit de toleranță față de critica în raport cu acțiunile lor. Instanța a constatat că ingerința în libertatea de exprimare a jurnaliștilor în astfel de circumstanțe nu ar fi fost „necesară într-o societate democratică”. Prin decizia sa din 3 aprilie 2012, Curtea de Apel Chișinău a menținut hotărârea instanței de fond. Ulterior, prin decizia sa din 19 septembrie 2013, Curtea Supremă de Justiție a declarat recursul reclamanților inadmisibil.

Invocând încălcarea Articolului 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”), reclamanții s-au plâns de presupusul eșec al autorităților naționale de a-și îndeplini obligațiile pozitive cu privire la protejarea onoarei și a reputației lor de atacurile pârâților.

Cu privire la admisibilitate, Curtea a considerat că declarația exprimată în adresa celui de-al treilea reclamant nu depășise pragul de gravitate în sensul Articolului 8 din Convenție. Astfel, Curtea a respins plângerea celui de-al treilea reclamant, iar în rest, cererea a fost declarată admisibilă.

Referitor la fondul cauzei, reclamanții au susținut că reputația lor fusese lezată printr-o serie de declarații exprimate în cadrul filmului documentar, prin care ei erau acuzați, inter alia, de organizarea dezordinilor în masă, tentativa de lovitură de stat, conexiunile cu autorități criminale, atragerea forțată la protest a studenților, instruirea unor grupări armate cu scopul de a sabota frontiera de stat. În plus, celui de al doilea reclamant i-a fost atribuită calitatea de bănuit în cadrul unei urmăriri penale pentru organizarea dezordinilor în masă și tentativa de lovitură de stat.

În acest sens, Guvernul a indicat că instanțele naționale echilibraseră în mod corespunzător protecția reputației și libertatea de exprimare, bazându-se pe principiile stabilite în jurisprudența Curții, precum diferența care trebuia efectuată între declarațiile de fapt și judecățile de valoare și faptul că politicienii și persoanele publice trebuiau să manifeste un nivel sporit de toleranță față de critică. Instanțele au stabilit că filmul reflecta informații de fapt, precum și opinii ale diverșilor participanți la acele evenimente.

În acest context, Curtea a indicat că, în prezenta cauză, este evident că unele expresii din filmul invocat constituiau judecăți de valoare, bazate pe fapte reale referitoare la evenimentele din aprilie 2009. Cu toate acestea, prin alte expresii, reclamanții erau acuzați de comiterea unor infracțiuni concrete. Astfel, Curtea a considerat că, în pofida contextului politic și electoral în care fusese difuzat filmul și a nivelului sporit de toleranță față de critică la care se supun politicienii cu bună-știință, astfel de acuzații nu puteau fi lăsate fără o examinare particulară de către instanțele naționale. Cu toate acestea, este evident faptul că instanțele naționale nu au examinat în mod detaliat niciuna dintre declarațiile considerate de către reclamanți ca lezându-le reputația lor. Făcând concluzii vagi cu privire la ansamblul declarațiilor exprimate, instanțele au tratat pe picior de egalitate toate declarațiile respective, în pofida esenței lor și a gradului divers al acuzațiilor formulate și al prejudiciului pretins cauzat.

De asemenea, în prezenta cauză, autorul filmului nu a reprodus doar declarațiile altor persoane, ci a adăugat propriile comentarii. În acest context, instanțele naționale nu au verificat dacă autorul filmului acționase cu bună-credință. În același timp, instanțele naționale nu au examinat relevanța faptului că posturile de televiziune, inclusiv N.I.T., nu erau autori ai filmului, ci doar transmițători ai mesajului autorului. De asemenea, instanțele nu au evaluat impactul formei în care filmul prezenta evenimentele, efectiv fără a lăsa spectatorilor loc de interpretare referitor la veridicitatea alegațiilor.

Astfel, Curtea a considerat că instanțele naționale efectuaseră echilibrarea drepturilor concurente într-o manieră generală, fără a remedia absența oricărei analize cu privire la declarațiile exprimate în film, în special cu privire la acuzațiile în adresa reclamanților. Prin urmare, Curtea a constatat că a avut loc o încălcare a Articolului 8 din Convenție.

În consecință, Curtea a acordat câte 1500 de euro primului și celui de al doilea reclamant pentru prejudiciul moral, şi 1500 de euro în comun pentru costuri şi cheltuieli.

Scandal cu implicarea unui militar, la Cahul: Acesta a ajuns în izolator după ce a lovit și încercat să sugrume un polițist

Un militar a fost reținut, după ce l-a lovit și a încercat să-l sugrume pe un polițist. Cazul a avut loc noaptea trecută, în jurul orei 02:10, pe strada Mihai Viteazi 2/17, din municipiul Cahul, scrie pulsmedia.md.

Potrivit surselor, este vorba despre un individ în vârstă de 20 de ani, care s-a dovedit a fi militar prin contract al Brigăzii Infanterie Motorizată „Dacia” a Armatei Naționale.

În timpul documentării unei contravenții de către angajații IP Cahul, militarul ar fi manifestat un comportament agresiv, i-a înjurat pe oamenii legii ca la ușa cortului, iar pe unul dintre ei l-a lovit cu o palmă, după care l-a apucat de gât și a încercat să-l sugrume.

Cel de-al doilea polițist a intervenit și a sărit în ajutorul colegului, după care l-au imobilizat pe militarul agresiv.

Polițistul s-a ales cu dureri fizice, iar militarul buclucaș a fost escortat la IP Cahul pentru a fi audiat, după care a fost reținut pentru 72 de ore, pe numele său fiind pornit un dosar penal pentru ultragiere.

Aici este de menționat că ieri-seara, în jurul orei 22:00, un individ în vârstă de 41 de ani a îmbrâncit și înjurat un polițist din cadrul IP Soroca.

Un alt caz de ultragiere a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 21 – 22 decembrie, în jurul orei 00:30, un individ în vârstă de 27 de ani, în stare de ebrietate, a amenințat cu moartea și atacat cu un cuțit un echipaj de poliție care interveniseră la un apel 112, dar a fost încătușat și escortat la IP Comrat.

Klaus Iohannis l-a desemnat prim-ministru pe Marcel Ciolacu

Klaus Iohannis l-a desemnat luni pe Marcel Ciolacu în funcția de premier al coaliției PSD-PNL-UDMR. El a spus că ”coaliția PSD-PNL-UDMR mi-a propus un candidat pe care am decis să îl accept. Desemnez pentru poziția de premier pe domnul Marcel Ciolacu”, scrie g4media.ro.

Marcel Ciolacu a declarat că ”esențial e ca acest guvern să restabilească încrederea investitorilor”. Reamintim că investitorii reclamă derapajul bugetar al guvernului Ciolacu 1.

”Vă mulțumesc pentru încrederea acordată. Mandatul acordat azi mă onorează și mă obligă. Am învățat toți din greșelile trecutului. Nu va fi un mandat ușor. Esențial e ca acest guvern să restabilească încrederea investitorilor. Trebuie să accelerăm investițiile din PNRR. România ne-a transmis un mesaj clar: românii au nevoie de stabilitate, reforme și securitate”, a spus Ciolacu.

Iohannis nu a făcut o conferință de presă, ci doar o declarație fără întrebari de la jurnaliști.

Klaus Iohannis ocupă funcția de președinte deși mandatul său a expirat în 21 decembrie. Curtea Constituțională a hotărât ca el să rămână în funcție până la alegerea noului președinte.

Frumoasa interpretă Camelia Ursu a lansat un superb cântec de Crăciun, cu un videoclip de poveste, în colaborare cu maestrul Edgar Ștefăneț

Tânăra interpretă de la noi Camelia Ursu își surprinde publicul cu o nouă producție muzicală. Frumoasa și talentata artistă a lansat, în această seară, un superb cântec de Crăciun, informează unica.md. Piesa, însoțită de un videoclip de poveste, este produsul unei colaborări frumoase alături de maestrul Edgar Ștefăneț, compozitor și prim-dirijor al Orchestrei ”FLUIERAȘ”.

”S-a născut din dorința de a aduce bucurie publicului drag, în pragul sărbătorilor. A fost realizată într-un timp scurt, dar rezultatul m-a emoționat până la lacrimi. Îi mulțumesc maestrului Edgar Ștefăneț pentru că a depus tot sufletul în această frumoasă melodie, care mă reprezintă în totalitate. Este un proiect de calitate și ca muzică, dar și ca imagine, iar pentru asta mulțumesc întregii echipe care a muncit contra cronometru, ca să-mi pot bucura publicul de sărbători.”, a comunicat artista pentru unica.md.

Muzica aparține maestrului Edgar Ștefăneț, iar videoclipul a fost realizat de talentatul videograf Andrei Gurbulea.

Versurile sunt semnate de mama interpretei, Ana Ursu, care, de altfel, îi realizează aproape toate textele pieselor Cameliei.

Cât privește videoclipul, acesta a fost filmat, cu multe sacrificii, la -7 grade, pe vârful Rarău din România, într-un peisaj de poveste.

Vă invităm să ascultați acest frumos cântec de Crăciun, iar dacă v-a plăcut, nu ezitați să lăsați o apreciere.

Camelia Ursu este o tânără interpretă de la noi, care s-a făcut cunoscută publicului datorită pieselor pe care și le scrie singură. Prima melodie cu care s-a lansat, ”Filmul tău”, a fost semnată, atât versurile, cât și melodia, chiar de ea.

Tânăra este foarte activă pe rețelele de socializare, având o comunitate de peste 30.000 de urmăritori, iar de muzică este pasionată încă de mică.

Edgar Ștefăneț este dirijor al Ansamblului de cântece şi dansuri populare „Fluieraş”, alături de fratele său Marcel Ștefăneț. Iar împreună cu Veaceaslav Ștefăneț, formează dinastia Ștefăneț, și sunt considerați adevăraţi favoriţi ai publicului meloman de pe ambele maluri ale Prutului, fiind extrem de apreciaţi. Au numeroase titluri și premii obținute pentru dedicația lor în promovarea culturii neamului nostru.

Echipa unica.md îi felicită cu această frumoasă lansare și le urează multă admirație din partea publicului, dar și inspirație pentru noi producții la fel de frumoase.

Cum arată Salma Hayek fără machiaj la vârsta de 55 de ani. Actrița și-a lăsat la vedere frumusețea naturală
Articolul anterior
Macaulay Culkin și Brenda Song nu au angajat bonă pentru copil: „Mie și partenerului meu ne place să fim lângă el”. Cine îi ajută
Articolul următor