Bătălia împotriva Covid-19 s-a dus parte în parte, de fiecare ţară, politicile comune fiind abandonate în favoarea propriilor abordări, legate de specificul naţional sau viziunile liderilor sau medicilor din statele respective. La o lună după ce Europa a devenit focarul pandemiei se cristalizează deja modele de acţiune, iar o analiză Wall Street Journal surprinde diferenţe clare între Estul şi Vestul continentului.
„În Europa de Vest, spitalele sunt ticsite cu bolnavi infectaţi cu noul coronavirus, iar morgile nu mai fac faţă numărului tot mai mare de morți. Cu toate acestea, în țările din estul Europei infecțiile au fost ținute în mare parte sub control, iar guvernele încep să ridice restricţiile. Diferenţele sunt semnificative. Până duminică, raportat la un milion de persoane, Spania pierduse 350 de oameni din cauza Covid-19, Italia 322, Belgia 314, Franța 202 și Marea Britanie 145, potrivit datelor Universității Johns Hopkins. În schimb, România a pierdut 15 oameni la un milion, Cehia 12, Polonia 5, iar Slovacia numai 0,4”, începe materialul din Wall Street Journal.
Autorii articolului merg pe firul poveştii şi încearcă să afle de unde vin aceste discrepanţe. „Ţările mai sărace din Europa Centrală și de Est, temându-se că sistemele lor medicale relativ slabe ar urma să fie copleșite de numărul mare de infecţii cu coronavirus, s-au mişcat mai repede şi au adoptat din timp reguli stricte de distanțare socială și de a ţine focarele sub control. Specialiştii în sănătate publică spun că viteza cu care s-au mişcat aceste ţări a fost hotărâtoare, în condiţiile în care aici nu sunt atât de mulţi medici ca în Occident, iar spitalele nu sunt pregătite să facă faţă unui aflux mare de pacienţi grav bolnavi”, se mai arată în articol.
De ce a reacţionat Estul mai devreme?
Totuşi, faptul că virusul nu s-a răspândit atât de dramatic în regiune este datorat şi faptului că Europa de Est nu primeşte totuşi un număr atât de mare de călători intercontinentali. „Pe măsură ce noul coronavirus se răspândea, germanii au sărbătoreau Carnavalul, italienii umpleau stadioanele la meciurile de fotbal, iar britanicii se înghesuiau la concerte pe stadioane. În SUA, în luna martie, plajele de pe coasta Golfului Mexic erau pline, iar toate acestea s-a dovedit ulterior că au avut un așa-numit efect de super-răspândire, diseminând virusul pe scară largă”.
Marea Britanie nu a decretat o închidere completă până pe 24 martie, când erau deja confirmate peste 8.000 de cazuri de infecţie și 422 de morți. În schimb, Cehia și-a închis școlile și granițele încă din 12 martie, la mai puțin de două săptămâni de la primul caz confirmat, când înregistrase abia 100 de infecții.
Slovacia a declarat starea de urgență în aceeași zi, la șase zile de la primul caz confirmat cu Covid-19 și când avea doar 21 de infecţii în toată ţara. Polonia a ordonat să se închidă granițele, barurile, restaurantele și centrele comerciale pe 13 martie, după ce avea confirmate 17 cazuri de infecţie, în nouă zile. „Eram siguri că spitalele noastre nu vor face faţă situației. A trebuit să reacţionăm repede”, spune ministrul ceh al Sănătății, Adam Vojtech. În ziua în care la Praga se anunţa starea de urgenţă, Boris Johnson le spunea britanicilor că pot continua să participe la evenimentele sportive de masă, iar Donald Trump îi liniştea pe americani: „Suntem pregătiți și vom face o treabă grozavă. Virusul va dispărea, staţi liniștiţi. Va dispărea!”.
„În Occident, oamenii cred că societățile înalt tehnologizate şi cu servicii medicale foarte bune ar putea face față la orice, iar asta a creat o iluzie că vor avea timp și instrumente să lupte împotriva unei pandemii bruște”, spune Slawomir Debski, directorul Institutul Polonez de Afaceri Internaționale. În multe țări occidentale, factorii de decizie au ezitat să impună restricții, din cauza îngrijorărilor privitoare la declinul economic și pentru că se temeau că populațiile lor nu vor respecta prea mult timp regulile de distanțare socială. Studiile comportamentale ale guvernului britanic, făcute publice luna trecută, au constatat că este puțin probabil ca oamenii să respecte săptămâni întregi regulile de izolare. Generalul Petr Pavel, fostul șef al Statului Major Ceh, care a fost implicat în elaborarea strategiei de izolare a țării, este de părere că oamenii din fostul Est comunist acceptă mult mai uşor inconvenientele și sunt mai toleranți cu restricțiile impuse de stat.
Ţările intrate mai devreme în blocaj încep deja să-şi relaxeze restricţiile, deşi autoritățile medicale se așteaptă ca numărul de cazuri să crească din nou, ceea ce ar putea duce la un nou set de restricții. Martea trecuta, Cehia a permis redeschiderea magazinelor şi a terenurilor de tenis, însă liderii cehi au avertizat că granițele pot rămâne parțial închise până la doi ani, pentru a evita o nouă răspândire a Covid-19 în ţară. Polonia va începe ieșirea din izolare săptămâna aceasta, iar Slovacia ar putea-o urma în curând. Oricum, fabricile de mașini din țară s-au redeschis încă de săptămâna trecută.
