Cineva din medicii mei cunsocuţi mi-a zis odată: „Stii când începe menopauza? Atunci când te irită felul în care mănincă soţul”. Nu ştiu câte dintre voi veţi fi de acord cu această afirmaţie, însă un lucru este cert – de la o vârstă încoace ne irită orişice. Suntem ca vântul de afară, ba avem dispoziţie, ba ne vin lacrimi în ochi, ba suntem ca un boţ de nervi, ba ne vine să cuprindem toată lumea. Instabilitatea emoţională şi starea de depresie sunt „amicii” noştri pe drumul menopauzei.
Pentru doamnele raţionale dau o explicaţie scurtă- de vină sunt fluctuaţiile hormonale prin care trece femeia în peroada scăderii nivelului de estrogeni. E o stare temporară. Dacă ai o fetiţă adolescentă în preajmă vei observa acelaşi fenomen de instabilitate emoţională- ea la fel are fluctuaţii hormonale, doar că în creştere, iar în menopauză e în descreştere. Plus la toate, estrogenii influenţează activitatea serotoninei, substanţa care răspunde de dispoziţia noastră. La toate acestea, cu timpul se adaugă şi alte dereglări neuro –psihice legate de înaintarea în vârstă: înrăutăţirea memoriei şi capacităţii de concentraţie, nelinişte, accese de plâns, reducerea energiei de viaţă şi, în general, ne simţim neapreciate şi obosite. Chiar dacă ești acum ca un nor negru, respiră adânc şi citește recomandările noastre:
– Acceptă-ţi vârsta. Nu trebuie să te examinezi fără limite în oglindă, dacă nu ai riduri noi sau cearcăne sub ochi, dacă nu s-a schimbat culoarea pielii etc. Nu-ți propune un scop irealizabil- să întorci anii înapoi, mai bine primește cu plăcere tot ce îți oferă viaţa.
– Recunoaşte că ești iritată. Atunci când ai un acces de dispoziţie proastă, conştientizează acest lucru, fără a căuta vinovatul. Da, eu acum sunt iritată, din cauza perioadei mele de tranziţie hormonală şi nu din cauza celorlalţi care mă înconjoară.
– Gândește pozitiv! Întâlnește-te de preferinţă cu oameni buni şi interesanţi. Găsește un scop în viaţă. Determină-ți un ritm bine definit al zilei: mânâncă la o oră anumită; culcă-te şi trezește-te la aceleaşi ore. Antrenează-ți permanent creierul: învăţă poezii, rezolvă integrame, socotește în gând- toate aceste exerciţii vor acţiona foarte benefic la memorie şi la capacitatea de concentrare. Sau poate îți iai un căţeluş sau o pisică. Fă tot ce-ți place. Acum ca niciodată este important să te răsfeți cu lucruri şi evenimente plăcute. Mai ştii, poate îți intra în obişnuinţă, şi vei îndrăgi această grijă de sine.
– Fă sport. Pe lângă multe beneficii pentru muşchi, oase şi greutatea corporală, exerciţiile fizice ridică nivelul de serotonină-substanţa dispoziţiei bune.
– Aplică tehnici antistress- aromaterapie cu bergamotă, neroli, sau alte uleiuri citrice, un masaj relaxant, yoga, meditaţia, toate acestea vor contribui la calmarea sistemului nervos.
– Consumă alimente pentru o dispoziţie bună, cum ar fi: produse bogate în magneziu (triptofan, spanac, migdale, banane, carne de curcan, terci de ovăz). Folosește ceauiri calmante din muşeţel, melisă, mentă, pojarniţă.
Elena Armașu ”Crizanteme”
– Apelează la ajutorul medicului ginecolog sau neurolog. Sunt situaţii când starea depresivă nu poate fi controlată cu toate remediile enumărate mai sus. Atunci mergi la medic şi, nici într-un caz, nu trata singură problema cu medicamente recomandate de prietena sau colega ta. E periculos!
Şi ca un epilog, nu uita, ca starea de instabilitate emoţională este temporară. Iar atunci când valurile nervozităţii se vor linişti este important să continui acea deprindere de a te iubi şi de a te răsfăţa! Până la urmă chiar şi încercările neplăcute ne pot învăţa unele deprinderi bune, nu-i aşa?
Vă aduc în dar un zâmbet cald, Elena Armaşu ( Crizanteme)
