Este una dintre primele plante folosite din timpuri străvechi ca remediu pentru vindecare. Aceasta conţine compuşi bioactivi, flavonoide, tanine, saponine, pectine, calciu, vitamina A, C, K, având totodată proprietăţi anti-inflamatoare, anti-bacteriene, cicatrizante, imunostimulatoare. În limbajul popular, pătlagina mai este numită iarbă grasă, iarbă mare, iarba bubei sau mama pădurii.
Compuşii flavonoizi din pătlagină combat acţiunea alergenilor, virusurilor, bacteriilor şi celulelor tumorale. Alantoină, un alt compus organic stimulează creșterea celulelor, iar aucubina – protejează ficatul.
Cercetările științifice au demonstrat că pătlagina posedă efect antiinflamator, analgezic, antibiotic, cicatrizant și imunotonic. Cum foloseşti pătlagina?
Remediu împotriva ţânţarilor
Pentru ca are proprietăţi antiinflamatoare şi astringente, pătlagina poate fi zdrobită şi aplicată ca o cataplasmă direct pe zona înţepăturii de albină, de insecte, acnee, erupţii cutanate.
Balsam pentru căile respiratorii în tuse
Frunzele de pătlagină sunt un remediu expectorant şi emolient eficient, datorită conţinutului înalt de siliciu şi enzime, saponine, tanine. Infuzia de pătlagină este de mare ajutor în bronşită, tuse sau răceli. Vei regăsi pătlagina în compoziţia mai multor ceaiuri antibronşitice, alături de frunzele de podbal, sovârf, muguri de pin, ciuboţica cucului. Bătrânii vorbesc despre pătlagina ca despre o regină a plantelor medicinale.
7 remedii naturiste în durere de stomac
Cum se prepară ceaiul din frunze
Ceaiul din pătlagină, cel care calmează tusea, se prepară dintr-o lingură de frunze bine marunţite, peste care se toarnă 250ml de apă clocotită. Se acoperă 10-15 minute şi se îndulceşte cu miere de albine. Ceaiul se bea pe parcursul unei zile, câte o lingură la două ore. În caz de răceala, dureri în gât şi în piept, tuse, se pot bea 3-4 căni de ceai pe zi. Un alt mod este preparea ceaiului din frunze uscate: peste 1-2 linguriţe de frunze uscate şi mărinţite se adaugă 200 ml de apă fierbinte, se acoperă vasul şi se lasă la infuzat câteva minute. Se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se bea înghiţitură cu înghiţitură, timp de 10 – 15 minute.
Cum să-ţi modifici dieta, dacă ai colesterolul mărit?
Cicatrizant pentru mucoasa digestivă
Atât frunzele, cât şi seminţele acestei plante ajută la vindecarea bolilor digestive. Datorită acţiunii cicatrizante, pătlagina este folosită şi în tratarea ulcerului stomacal. De asemenea, planta are şi proprietăţi procoagulante. Din frunze se pot prepara ceaiuri, frunzele pot fi adăugate la supe sau uscate şi presărate deasupra salatelor. Gargara cu infuzie din frunze de pătlagină este recomandată împotriva laringitelor şi afecţiunilor cavităţii bucale. Taninul conţinut în frunzele plantei are o acţiune antidiareică. Seminţele de pătlagină, dimpotrivă, au efect laxativ.
Cum se foloseşte pătlagina
Frunzele de pătlagină nu au miros, însa au un gust amărui-acrişor şi trebuie culese atât timp cât planta este înflorită. Şi frunzele, şi florile se folosesc atât proaspete, cât şi uscate la umbră, în strat subţire. Cea mai cunoscută formă de consum a pătlaginei este ceaiul, însă planta poate fi folosită și în stare crudă.
Cea mai sănătoasă băutură pentru ficat. Ajută la regenerarea celulelor hepatice
Cum se prepară o tinctură de pătlagină
Puţini ştiu că pătlagina, sub formă de tinctură, preparată în casă primăvara din frunze tinere, tratează şi infecţiile urinare. Se umple un borcan cu frunze proaspete de pătlagină, fără a le îndesa, peste care se toarnă alcool alimentar, ţuică sau votcă, în aşa fel încât să le acopere. Vasul, bine închis, se lasă la macerat 15 zile, timp în care se agită de câteva ori pe zi. Apoi, se strecoară şi tinctura se păstrează la rece, în sticle mici, închise la culoare. Se iau câte 10-15 picături sau o linguriţă, diluată în apă, împotriva afecţiunilor. Tinctura diluată în apă se foloseşte şi sub formă de spălături bucale, gargare în stomatită, faringită, laringită, afte bucale.
Seminţele de pătlagină – remediu natural excelent pentru slăbit!
Semințele plantei sunt extrem de mici și se culeg mai greu însă sunt pline de vitamine și substanțe nutritive. Se pot pune în mâncăruri sau salate, în aluaturi sau pot fi făcute făină. În comerţ poate fi găsită făină sau tărâțe de Psyllium, un nume care reprezintă nu altceva decât o varietate de pătlagină provenită din subcontinentul indian și care dezvoltă semințe ceva mai mari ca dimensiuni. Seminţele de pătlagină au efect laxativ, combat constipaţia şi reduc absorbţia grăsimilor şi carbohidraţilor din alimente la nivelul intestinului.
Părţile comestibile ale plantei
Frunzele, mugurii și florile sunt comestibile și pot fi preparate proaspete sau gătite în diverse modalități. Ca la multe plante, acestea sunt mai bune tinere. Frunzele și tulpinile mature devin fibroase pe măsură ce îmbătrânesc.
