Această plantă este cel mai util medicament de pe pământ!

Este una dintre primele plante folosite din timpuri străvechi ca remediu pentru vindecare. Aceasta conţine compuşi bioactivi, flavonoide, tanine, saponine, pectine, calciu, vitamina A, C, K, având totodată proprietăţi anti-inflamatoare, anti-bacteriene, cicatrizante, imunostimulatoare. În limbajul popular, pătlagina mai este numită iarbă grasă, iarbă mare, iarba bubei sau mama pădurii.

separator

big_ee697602b5ae77aa42789eb47e6be693

Compuşii flavonoizi din pătlagină combat acţiunea alergenilor, virusurilor, bacteriilor şi celulelor tumorale. Alantoină, un alt compus organic stimulează creșterea celulelor, iar aucubina – protejează ficatul.

Cercetările științifice au demonstrat că pătlagina posedă efect antiinflamator, analgezic, antibiotic, cicatrizant și imunotonic. Cum foloseşti pătlagina?

Remediu împotriva ţânţarilor

Pentru ca are proprietăţi antiinflamatoare şi astringente, pătlagina poate fi zdrobită şi aplicată ca o cataplasmă direct pe zona înţepăturii de albină, de insecte, acnee, erupţii cutanate.

Balsam pentru căile respiratorii în tuse

Frunzele de pătlagină sunt un remediu expectorant şi emolient eficient, datorită conţinutului înalt de siliciu şi enzime, saponine, tanine. Infuzia de pătlagină este de mare ajutor în bronşită, tuse sau răceli. Vei regăsi pătlagina în compoziţia mai multor ceaiuri antibronşitice, alături de frunzele de podbal, sovârf, muguri de pin, ciuboţica cucului. Bătrânii vorbesc despre pătlagina ca despre o regină a plantelor medicinale.

maxresdefaubblt

7 remedii naturiste în durere de stomac

Cum se prepară ceaiul din frunze

Ceaiul din pătlagină, cel care calmează tusea, se prepară dintr-o lingură de frunze bine marunţite, peste care se toarnă 250ml de apă clocotită. Se acoperă 10-15 minute şi se îndulceşte cu miere de albine. Ceaiul se bea pe parcursul unei zile, câte o lingură la două ore. În caz de răceala, dureri în gât şi în piept, tuse, se pot bea 3-4 căni de ceai pe zi. Un alt mod este preparea ceaiului din frunze uscate: peste 1-2 linguriţe de frunze uscate şi mărinţite se adaugă 200 ml de apă fierbinte, se acoperă vasul şi se lasă la infuzat câteva minute. Se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se bea înghiţitură cu înghiţitură, timp de 10 – 15 minute.

Cum să-ţi modifici dieta, dacă ai colesterolul mărit?

Cicatrizant pentru mucoasa digestivă

Atât frunzele,  cât şi seminţele acestei plante ajută la vindecarea bolilor digestive. Datorită acţiunii cicatrizante, pătlagina este folosită şi în tratarea ulcerului stomacal. De asemenea, planta are şi proprietăţi procoagulante. Din frunze se pot prepara ceaiuri, frunzele pot fi adăugate la supe sau uscate şi presărate deasupra salatelor. Gargara cu infuzie din frunze de pătlagină este recomandată împotriva laringitelor şi afecţiunilor cavităţii bucale. Taninul conţinut în frunzele plantei are o acţiune antidiareică. Seminţele de pătlagină, dimpotrivă, au efect laxativ.Plantago mayor fresh leaves

Cum se foloseşte pătlagina

Frunzele de pătlagină nu au miros, însa au un gust amărui-acrişor şi trebuie culese atât timp cât planta este înflorită. Şi frunzele, şi florile se folosesc atât proaspete, cât şi uscate la umbră, în strat subţire. Cea mai cunoscută formă de consum a pătlaginei este ceaiul, însă planta poate fi folosită și în stare crudă.

Cea mai sănătoasă băutură pentru ficat. Ajută la regenerarea celulelor hepatice

Cum se prepară o tinctură de pătlagină

Puţini ştiu că pătlagina, sub formă de tinctură, preparată în casă primăvara din frunze tinere, tratează şi infecţiile urinare. Se umple un borcan cu frunze proaspete de pătlagină, fără a le îndesa, peste care se toarnă alcool alimentar, ţuică sau votcă, în aşa fel încât să le acopere. Vasul, bine închis, se lasă la macerat 15 zile, timp în care se agită de câteva ori pe zi. Apoi, se strecoară şi tinctura se păstrează la rece, în sticle mici, închise la culoare. Se iau câte 10-15 picături sau o linguriţă, diluată în apă, împotriva afecţiunilor. Tinctura diluată în apă se foloseşte şi sub formă de spălături bucale, gargare în stomatită, faringită, laringită, afte bucale.

IMG_0029-620x300w

Seminţele de pătlagină – remediu natural excelent pentru slăbit!

Semințele plantei sunt extrem de mici și se culeg mai greu  însă sunt pline de vitamine și substanțe nutritive. Se pot pune în mâncăruri sau salate, în aluaturi sau pot fi făcute făină. În comerţ poate fi găsită făină sau tărâțe de Psyllium, un nume care reprezintă nu altceva decât o varietate de pătlagină provenită din subcontinentul indian și care dezvoltă semințe ceva mai mari ca dimensiuni. Seminţele de pătlagină au efect laxativ, combat constipaţia şi reduc absorbţia grăsimilor şi carbohidraţilor din alimente la nivelul intestinului.03634

Părţile comestibile ale plantei

Frunzele, mugurii și florile sunt comestibile și pot fi preparate proaspete sau gătite în diverse modalități. Ca la multe plante, acestea sunt mai bune tinere. Frunzele și tulpinile mature devin fibroase pe măsură ce îmbătrânesc.

Faptul că nu bei suficientă apă îți poate scurta viața, arată un nou studiu

În noul studiu publicat de Lancet, cercetătorii au dorit să testeze ipoteza conform căreia hidratarea ar putea împiedica și încetini procesul de îmbătrânire. Constatările din The Lancet arată că menținerea hidratării este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă și pentru bunăstarea generală, iar deshidratarea constantă poate scurta viața. Experții recomandă cel puțin șase până la opt căni de apă pe zi.

10 lucruri interesante despre apă

Cercetătorii își dedică eforturile pentru a găsi modalități prin care putem încetini îmbătrânirea și pentru a învăța despre obiceiurile care pot accelera procesul natural de îmbătrânire. De fapt, o nouă cercetare din Lancet, care evaluează modul în care testele de sânge normale sau ridicate de sodiu ca indicator potențial al îmbătrânirii biologice accelerate, al afecțiunilor cronice de sănătate și al morții premature la persoanele de vârstă mijlocie, sugerează că deshidratarea poate contribui, eventual, la a vă încheia viața prea devreme.

Printre afecțiunile cronice comune care au fost asociate istoric cu îmbătrânirea se numără bolile de inimă, diabetul, cancerul, hipertensiunea, osteoporoza, demența și boala Alzheimer. Cu toate acestea, înaintarea în vârstă nu este neapărat singura condiție prealabilă pentru a dezvolta aceste afecțiuni de sănătate, existând și mulți alți factori care pot crește riscul de apariție a acestora. Potrivit CDC, riscul de a dezvolta aceste afecțiuni medicale poate crește pe baza unor factori precum consumul excesiv de alcool, consumul de tutun, lipsa de mișcare fizică și o alimentație deficitară.

Cu toate acestea, o mai bună înțelegere a modului în care obiceiurile noastre și ceea ce consumăm ne afectează sănătatea – chiar și posibilitatea de a ne prelungi sau scurta durata de viață – este un pas important către o îngrijire proactivă care poate duce la o existență sănătoasă, începând cu cele mai recente cercetări care evidențiază importanța hidratării.

Ce dezvăluie studiul despre legătura dintre deshidratare și îmbătrânire

În noul studiu publicat de Lancet, cercetătorii au dorit să testeze ipoteza conform căreia hidratarea ar putea împiedica și încetini procesul de îmbătrânire. Deși această cercetare a fost parțial motivată de studii anterioare efectuate pe rozătoare care au observat legături între restricția de apă și o viață mai scurtă, aceasta a fost realizată cu participanți adulți umani cu vârste cuprinse între 45 și 66 de ani.

Pentru a înțelege mai bine descoperirile cercetătorilor privind legătura dintre hidratare și îmbătrânire, trebuie să analizăm mai întâi metodele lor de măsurare a hidratării unei persoane. Pentru a determina gradul de hidratare a unei persoane a fost folosit un test de sodiu seric, care este o modalitate de a vedea cât de mult sodiu se află în sângele unei persoane. Deoarece sodiul este un electrolit care poate ajuta la echilibrarea fluidelor din organism, acest test este o modalitate obișnuită de a vedea dacă cineva este deshidratat. Potrivit Clinicii Mayo, un nivel normal de sodiu în sângele unei persoane este între 135-145 miliechivalenți (sau milimoli) pe litru.

Interesant este faptul că, deși acesta este cunoscut ca fiind intervalul normal pentru nivelul de sodiu din sânge, studiul a constatat că nivelurile de sodiu de 142 milimoli pe litru sau mai mult au fost asociate cu o creștere de 39% a riscului de boli cronice, iar nivelurile mai mari de 144 milimoli pe litru au fost asociate cu un risc crescut cu 21% de mortalitate prematură. Cercetătorii notează că aceste constatări înseamnă că cei care au niveluri de sodiu seric de 142 mmol/l sau mai mari au șanse mai mari de a muri mai tineri sau de a dezvolta o boală cronică. Cu alte cuvinte, faptul de a fi deshidratat cronic poate scurta în mod absolut durata de viață.

Ce înseamnă acest lucru pentru viața de zi cu zi?

Constatările din The Lancet arată că menținerea hidratării este esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă și pentru bunăstarea generală, iar deshidratarea constantă poate scurta viața. Cu excepția cazului în care medicul poate cere să faci un test de sodiu seric, este dificil să ști exact cât de hidratat ești. În plus, nu există reguli sau orientări stricte care să stabilească în mod explicit câtă apă este recomandat să bei în fiecare zi. CDC spune că nu există nici o recomandare pentru cât de multă apă ar trebui să bea cineva, dar toată lumea ar trebui să se aprovizioneze cu lichide prin alimente și băuturi, în timp ce alți experți recomandă să beți cel puțin șase până la opt căni de apă pe zi. Între timp, Academiile Naționale pentru Științe, Inginerie și Medicină spun că 15,5 căni de lichid pe zi pentru bărbați și 11,5 căni pe zi pentru femei.

Cel mai bun mod de a menține o hidratare zilnică optimă este să bei în mod constant multă apă și lichide pe tot parcursul zilei, în special dacă ești activ în mod regulat. Cu toate acestea, dacă ești încă îngrijorat de capacitatea ta de a menține hidratarea pe parcursul zilei și dacă suspectezi că organismul tău funcționează în timp ce este deshidratat mai des decât de obicei, vorbește cu medicul tău despre strategii eficiente pentru a te asigura că rămâi sănătos hidratat pe parcursul zilei.

sursa

Medic: ,,Medicamentele care scad febra, scad și producția de anticorpi și prelungesc durata de boală”

Febra este un simptom neplăcut pe care ne dorim să îl combatem în orice episod de răceală sau viroză. Totuși, medicii ne sfătuiesc să nu apelăm la medicamente antitermice decât în anumite cazuri, și asta deoarece febra stimulează imunitatea și producerea de anticorpi, având rol de vindecare.

Adulții suportă mai greu febra decât cei mici.

În cele mai frecvente cazuri, adulții vor lua antipiretice în cazul febrei de peste 39 de grade, mai cu seamă din cauza inconfortului pe care aceasta o creează.

Însă, atenție!

Nu lua medicamente în primele 6 ore de febră, atunci când se formează mulți anticorpi.

Pacienţii cu febră de peste 38,5 grade Celsius ar trebui să îşi administreze medicamente antipiretice după circa şase ore de la creşterea temperaturii corporale, conform unui studiu efectuat recent de oameni de ştiinţă din China.

Febra stimulează imunitatea și producerea de anticorpi

Potrivit cercetătorilor, febra ar ajuta la stimularea mecanismelor imunitare ale corpului în lupta cu infecţiile cauzate de agenţi patogeni.

Proteina Hsp90 din celulele imunitare poate fi stimulată când temperatura corporală depăşeşte 38,5 grade Celsius. Aceasta se va lega ulterior la membrana celulară şi se va asocia cu integrina alfa4 pentru a accelera accesul celulelor imunitare la locul infecţiei în vederea eliminării agentului patogen, se arată în studiul publicat în jurnalul ştiinţific Immunity.

Febra favorizează vindecarea

Febra este un efect al infecţiilor, virale sau microbiene, fenomen de apărare a organismului care favorizează vindecarea. Astfel, nu trebuie combătută atât timp cât nu atinge valori mai mari de 38,5 grade Celsius”, avertizează Rodica Nanu, medic pediatru.

Graţie capacităţii naturale de termoreglare a organismului, febra nu va creşte până la niveluri periculoase. Foarte rar, temperatura trece de 41 de grade în cazul infecţiilor virale. Când febra trece însă de 42 de grade Celsius, există risc de convulsii, în special la copii.

Însă, convulsiile apar doar când temperatura creşte brusc, nu din cauza febrei prelungite, şi nu durează mai mult de cinci minute. “În cazul în care febra trece de 42 de grade, atunci este pericol de convulsii care pot afecta creierul”, adaugă medicul pediatru Rodica Nanu.

În cazul copiilor foarte mici, la care reglarea temperaturii corpului e mai deficitară, este bine ca în caz de febră să se ceară sfatul pediatrului.

„Deși mulți pacienți se îngrijorează că febra în sine poate fi periculoasă, creșterile tranzitorii ușoare sau medii ale temperaturii până la 38-39 de grade Celsius, cauzate de majoritatea infecțiilor acute, sunt bine tolerate de adulții sănătoși,“, afirmă doctorul Rareș Simu.

Medicamentele care scad febra, scad și producția de anticorpi

“Priveşte şi nu trata, în primă fază”, este regula de bază în ceea ce priveşte febra, dar şi cea mai puţin respectată. Dezavantajele medicaţiei depăşesc avantajele. Medicamentele sunt menite să ofere doar mai mult confort.

În cazul în care febra trece de valoarea de 38,5 grade Celsius, este recomandat doar paracetamol, fără depăşirea celor 4 doze specificate în prospect.

Sfat: în caz de disconfort, administrează doze mici de antipiretice, înjumătățite, astfel încât să menții febra ușor ridicată și să ajuți organismul să lupte cu infecția.

,,Dacă febra continuă să crească și cauzează disconfort, se recomandă alternarea paracetamolului cu ibupropfen, sirop sau supozitoare, la un interval de 3-4 ore conform dozei recomandate pe ambalaj”, a completat pediatrul Rodica Nanu.

Vestea proastă este că suprimarea febrei cu medicamente înseamnă un timp de vindecare a infecţiei mai lung. Studiile efectuate de-a lungul timpului au demonstrat că aceste medicamente suprimă, odată cu febra, şi producţia de anticorpi.

în general, se consideră că febra trebuie tratată la valori mai mari de 38,5-39 de grade Celsius, mai ales în cazul copilului mic, sub 3 ani. De asemenea, este indicat să se trateze febra în cazul pacienților cu risc crescut, inclusiv la adulții cu insuficiență cardiacă sau pulmonară.

sursa

Virusul sincițial respirator: simptome și posibile complicații

Virusul sincițial respirator (RSV) este o cauză majoră a bolilor respiratorii, în special la copii. În acest sezon, se constată o creștere a numărului de îmbolnăviri în majoritatea țărilor. Ce este virusul respirator sincițial (RSV)?

5 idei despre ce NU este febra la copii și adulți | Mamaplus

Virusul sincițial respirator (RSV) este o cauză majoră a bolilor respiratorii la copii. Este un virus frecvent al tractului respirator care provoacă simptome asemănătoare răcelii comune. Majoritatea adulților se vindecă în 1-2 săptămâni, dar VRS poate fi sever în special la bebeluși și vărstnici.

Semnele și simptomele infecției cu virus sincițial respirator apar în mod obișnuit după 4-6 zile de la expunerea la virus.

Care sunt semnele și simptomele virusului respirator sincițial (RSV)?

Infecția cu virus sincițial respirator debutează cu simptome de tract respirator superior precum: strănut, rinoree, nas înfundat, dureri de cap, febră, dureri de mușchi. Apoi, manifestările clinice evoluează rapid, în 1-2 zile, către tuse și afectare pulmonară.

Sugarii și copiii mici pot prezenta: febră, absentă sau 37,5-38 grade C (de obicei nu foarte mare), dureri în deglutiţie, durere faringiană, tuse, respirație rapidă (tahipnee), învinețire a pielii (cianoză), respirație șuierătoare (wheezing), raluri (zgomote pulmonare supraadăugate zgomotelor normale, care se pot auzi cu stetoscopul), lipsa poftei de mâncare, deshidratare.

Simptomatologia RSV la bebeluşi evoluează pe parcursul a 3-5 zile, putând ajunge și până 7-10 zile, iar intensitatea este mai severă decât a unei răceli obișnuite.

RSV poate provoca de asemenea inflamații severe cum sunt bronșiolita (inflamarea căilor aeriene inferioare) și pneumonia (infecția pulmonară). RSV este cea mai frecventa cauză de bronșiolită și pneumonie la copiii sub 1 an.

La adulți și copiii mai mari de 3 ani, VSR determină semne și simptome ușoare asemănătoare răcelii: nas înfundat sau rinoree, tuse, subfebrilitate, dureri în gât, dureri de cap, stare generală proastă.

Complicații

Copiii pot dezvolta forme grave, pulmonare, de infecție cu virus sincițial respirator. O parte din copii pot avea la prima infecție cu virusul sincițial respirator, simptome de bronșiolită sau pneumonie. Infecțiile auriculare ușoare (otite), reprezintă o altă complicație.

Majoritatea infecțiilor cu virus sincițial respirator nu sunt amenințătoare de viață. Totuși, este necesar consultul medical pentru copii, bătrâni sau persoane cu risc crescut care prezintă orice semn sau simptom de infecție. De asemeni, se recomandă solicitarea de ajutor medical imediat dacă copilul prezintă dificultăți de respirație, febra mare sau cianoza (colorație albăstruie a pielii și mucoaselor, care apare din cauza unei cantități inadecvate de oxigen în sânge).

A fost lansată ediția de primăvară a revistei „Nunta by Aura”. Cum a fost la evenimentul “La-la-la Lalele”
Articolul anterior
Atenţie! Primele semne de cancer apar pe piele
Articolul următor