Screeningul mamar salvează vieți!

07/07/2020

Anual, peste 1000 de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar în Moldova. Această afecțiune oncologică are, însă, cele mai înalte șanse de vindecare dacă este depistată la timp și tratamentul se inițiază imediat.

Metodele de screening (diagnostic timpuriu) au devenit tot mai performante și accesibile populației. Dr. Dragomir Tîmbur, chirurg-mamolog Medpark, vine cu informații bazate pe ghidurile internaționale în acest sens.

Ce metode de screening mamar se folosesc în prezent?

Cea mai simplă și rapidă investigație, care poate detecta semnele primare ale cancerului de sân este mamografia. Aceasta este o tehnică imagistică de investigație care se folosește frecvent pentru a depista tumorile sânilor și alte modificări ale acestora. Mamografia se efectuează cu ajutorul unui aparat special numit mamograf și permite vizualizarea amănunţită a țesutului glandelor mamare datorită razelor X pe care le utilizează. Doza de iradiere este foarte mică şi nu are impact negativ, chiar dacă examinarea se repetă în fiecare an sau o dată la doi ani.

Până la vârsta de 45-50 de ani se recomandă efectuarea ecografiei mamare, deoarece la această vârstă, sânii sunt de o densitate mai mare de obicei și ecografia ne permite o vizualizare mai detaliată a structurilor țesutului glandular mamar comparativ cu mamografia. Însă, conform majorității ghidurilor internaționale de specialitate, de exemplu Societatea Americana de Cancer, Societatea Europeană de Oncologie Medicală, screeningul mamar prin mamografie începe la vârsta de 45-50 de ani și se efectuează o data la 1-2 ani.

Când ar trebui să fac screeningul mamar?

Evaluarea de screening mamar este recomandată anual femeilor de la vârsta de 45-50 de ani. Desigur, se poate realiza și la o vârstă mai mică, din doi în doi ani, dacă sunt suspecții în urma consultației sau dacă există cazuri de cancer de sân în familie sau alți factori de risc, precum mutație cunoscută a genelor BRCA1 și BRCA2, radioterapie la nivel de torace în anamneză, structură densă a sânilor, carcinom lobular în situ depistat în anamneză, tratamente de substituție hormonală administrate timp îndelungat, sarcini tardive după 30 de ani, lipsa perioadelor de alăptare pe parcursul vieții, absența nașterilor la termen.

La fel, este necesară adresarea la medic indiferent de vârstă, dacă apar acuze precum:

umflarea parţială sau a întregului sân, modificarea simetriei formei și conturului sânului;
inversarea mamelonului (retragerea în interior, cu dispariţia acestuia);
înroşirea, pigmentarea, încrețirea, îngroșarea sau exfolierea pielii de pe sân;
apariția unui nodul sau o îngroşare a unei porţiuni de sân (rareori mai mulţi), care se simte la palpare diferit de ţesutul înconjurător: de formă ovoidă, cu margini neregulate şi de cele mai deseori este moale şi nedureros;
durere la nivelul sânilor sau mameloanelor, uneori cu disconfort în fosa axilară (sub braţ);
scurgeri mamelonare, în special dintr-un singur duct mamar și cu caracter sanguinolent;
noduli palpabili în zona axilară: pot fi moi şi nedureroşi sau mai duri şi dureroşi.

De ce este important istoricul medical al familiei?

Studiile au demonstrat că aproximativ 5% – 10% din cazurile de cancer de sân sunt ereditare. Astfel, dacă o rudă de gradul I sau II a suferit de cancer mamar, crește predispoziția spre această afecțiune. Spre exemplu, dacă mama sau bunica au fost diagnosticate la vârsta de 50 de ani, atunci se recomandă efectuarea screeningului începând cu 10 ani mai devreme, adică de la 40 de ani.

Persoanele cu implant mamar pot face mamografie?

Da, desigur. Femeile cu implant mamar pot să urmeze același program de monitorizare a sânilor ca și doamnele cu sâni naturali și pot recurge, la fel, la mamografie. Însă, standardul de aur pentru evaluarea acestor paciente cu implant mamar se consideră a fi ultrasonografia glandelor mamare și/sau rezonanța magnetică nucleară cu contrast.

Cum mă pregătesc pentru mamografie?

Mamografia nu necesită pregătire specială, însă este important să țineți cont de următoarele sugestii:

Dacă pacienta nu a intrat în faza de menopauză, este recomandat să programeze mamografia după menstruație, deoarece atunci sânii sunt mai puțin sensibili.
În caz că ați mai făcut în trecut examinări ale sânului (mamografii, ecografii) – rezultatele trebuie aduse la programare, astfel medicul mamolog le poate compara cu noile imagini.
Nu folosiți deodorant, loțiuni, creme de corp sau parfum la nivelul sânilor înainte de mamografie. Particulele metalice din pulberi și deodorante ar putea fi vizibile pe mamografie și ar putea duce în eroare medicul la interpretarea rezultatelor.

Rezultatul este eliberat în maxim 24h și conține ﬁlmul radiologic și interpretarea investigației.

Investigații complementare mamografiei

Rezultatul imagistic de la mamografie va fi analizat amănunțit pentru a observa orice fel de abatere. Femeile ale căror mamografii arată creșteri sau mase neobișnuite vor avea nevoie de niște investigații care sunt complementare mamografiei. Investigații complementare includ: examinarea sânilor, o ecografie mamară, o scanare RMN, teste de sânge, o biopsie a țesutului mamar.

Cum se confirmă prezența cancerului mamar?

Standardul de aur pentru confirmarea sau excluderea diagnosticului de cancer mamar îl reprezintă biopsia. Dacă aspectul ecografic al unui nodul mamar sugerează prezența cancerului, atunci se va recomanda efectuarea unei biopsii din nodul. Aceasta presupune prelevarea unor celule sau porțiuni de țesut din formațiunile suspecte ale sânilor, cu trimiterea ulterioară la laborator pentru examinarea celulelor. La Medpark efectuăm atât biopsia cu ac fin, cât și cu ac gros, care ne permit să apreciem dacă celulele sunt maligna sau benigne și ce caracteristici are formațiunea tumorală depistată.

Dacă se stabilește diagnosticul oncologic, care sunt următorii pași, ce trebuie să facă pacientul?

După stabilirea diagnosticului oncologic se va întocmi un plan de investigații suplimentare care vor trebui efectuate de către pacient. Scopul acestora este să aflăm cât mai mult despre gradul de extindere a afecțiunii oncologice în organism. Ulterior, în baza rezultatului investigațiilor, și în urma consultărilor multidisciplinare, se adoptă deciziile terapeutice optime. Pacientul este informat referitor la toate opțiunile pe care le are, plusurile și minusurile fiecăreia, după care se ia hotărârea în comun cu echipa oncologică.

Spitalul Internațional Medpark oferă suport complet și servicii de înaltă performanță pacientelor cu cancer mamar, începând din momentul identificării problemei de sănătate și până la finalizarea cu succes a tratamentelor, inclusiv monitorizarea post-tratament.

Pentru programări și detalii apelează 022 40 00 40 (disponibil 24/24).

Efecte devastatoare! Cât de grav ne poate îmbolnăvi navigatul pe telefon în timpul nopții

Utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor și a oricărui dispozitiv care generează lumină, mai ales albastră, în timpul nopții poate să ne îmbolnăvească grav, pe termen lung, spun specialiștii. Din cauza tehnologiei omenirea a început să sufere din cauza poluării luminoase, scrie adevarul.ro.

Electricitatea și aplicațiile sale sunt indispensabile în lumea modernă. Totul funcționează cu ajutorul curentului electric. Sunt lumini peste tot, pe străzi, firmele luminoase ale magazinelor, în casă și la serviciu.

Orașele dezvoltate, în special, sunt luminate și în timpul nopții, aproape ca în timpul zilei. Noile dispozitive precum calculatoarele, televizoarele sau telefoanele inteligente ne fac să stăm cu ochii în lumină mai tot timpul. Specialiștii au făcut însă o descoperire tulburătoare: lumina ne îmbolnăvește, mai ales noaptea. Evident, efectele sunt pe termen lung. Oamenii de știință au definit o nouă formă de poluare: poluarea luminoasă. Efectele ei sunt devastatoare, de la diabet la cancer sau alzheimer.

Conceptul de poluare luminoasă s-a conturat în anii 50. Specialiștii au constatat că lumina intensă, pe timpul nopții, ar putea să ne afecteze sănătatea. În anii 80 s-a născut o mișcare globală odată cu fondarea organizației International Dark-Sky Association( IDA). În ultimele două deceniii studiile asupra efectelor poluării luminoase s-au intensificat iar efectele nocive ale acesteia au fost studiate în mod amplu. Un studiu din anul 2024 care a folosit datele din satelit pentru a măsura poluarea luminoasă a 13.000 de locuințe, a demonstrat faptul că cei care trăiesc în orașe foarte luminate pe timpul nopții au un risc de a face hipertensiune arterială cu peste 31% la sută mai mare. Un alt studiu, realizat în Hong Kong, unul dintre cele mai luminate orașe pe timpul nopții, a scos la iveală faptul că persoanele aflate în zone foarte expuse poluării luminoase au un risc de deces provocat de bolile cardiovasculare cu 29% mai ridicat.

Alte studii indică faptul că poluarea luminoasă, mai ales din orașele mari, poate crește riscul de anevrism sau accident cerebral vascular cu 17%. Poluarea luminoasă este provocată de o combinație nocivă de iluminat stradal intens, panouri publicitare și firme luminate intens, circulația și activitatea nocturnă. La această poluare luminoasă exterioară se adaugă și poluarea luminoasă din interiorul locuințelor, provocată mai ales de tot felul de dispozitive care utilizează lumina albastră. Tot statisticile indică faptul că din anul 2011, procentul de iluminare a orașelor pe timpul nopții crește cu cel puțin 10% în fiecare an. Concomitent cu această creștere a poluării luminoase, se înmulțesc și studiile care indică faptul că lumina puternică din timpul nopții are consecințe devastatoare asupra organismului uman: diabet, cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer și chiar infertilitate. ”Fiecare foton contează„ a precizat pentru webmed John Hanifin, medic și director asociat al Thomas Jefferson University’s Light Research Program.

„Lumina albastră„ inamicul sănătății noastre, pe timp de noapte

Până în epoca industrială, adică secolul al XIX lea, oamenii obișnuiau să doarmă în două etape. Prima dintre acestea începea seara, odată cu lăsarea întunericului, adică în jur de ora 7-8 seara iarna și 9-10 seara în timpul verii. În jur de ora 1.00 antemeridian, urma o perioadă de veghe în care oamenii se trezeau. După o oră de veghe, somnul era continuat până în jur de 5-6 dimineața. Odată cu iluminatul locuințelor dar mai ales odată cu apariția surselor de petrecere a timpului liber, precum radioul sau televizorul, somnul în două etape a dispărut.

Oamenii stau până mai târziu și folosesc lumina artificială pentru a-și continua activitățile chiar și după lăsarea întunericului. În era digitală, abundența gadgeturilor, prezența internetului în toate locuințele și colțurile lumii, țin tot mai mult oamenii în fața ecranelor cu lumină albastră, pe timpul nopții.

Dacă utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor, laptop-urilor sau a calculatorelor pe timpul zilei nu este neapărat o problemă, evident dacă nu există o utilizare excesivă, pe timpul nopții poate duce la complicații serioase pentru organism. Prima dintre acestea este tulburarea somnului. Expunerea la lumina albastră pe timpul nopții afectează producția de melatonină, un hormon foarte important care are rolul de alternare a stării de veghe cu cea de somn. Tulburarea producției de melatonină duce la tulburări de somn, precum insomnie și întreruperea ciclurilor circadiene. Pe termen lung, această întrerupere a ciclurilor circadiene, ca o consecință a expunerii repetate la lumină albastră pe timpul nopții înainte de culcare, duce la boli grave precum diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer sau disfuncții cognitive.

Cum ne poate îmbolnăvi poluarea luminoasă

Poluarea luminoasă care a devenit o problemă tot mai gravă în era digitală, fie că vorbim de iluminatul exterior, cel interior al locuinței sau despre lumina albastră a dispozitivelor, poate cauza probleme deosebit de serioase pe termen lung.

De exemplu, Randy Nelson, un medic și om de știință în domeniul neurologiei de la West Virginia University spune că între poluarea luminoasă și creșterea riscului de cancer la sâng este o legătură foarte strânsă. Acesta a participat la realizarea unui studiu asupra a peste 100.000 de profesori din California, privind impactul poluării luminoase asupra organismului. Rezultatele au indicat faptul că femeile care trăiau în zonele cu poluare luminoasă accentuată aveau un risc cu 12% mai mare de a dezvolta cancer la sân.

Riscurile produse de poluarea luminoasă sunt mai mare cu 2% decât cele cauzate de alimente ultra-procesate, arată același studiu. Totodată expunerea pe termen lung, la lumină, în timpul nopții, arată un studiu recent, comportă riscuri mai mari de îmbolnăvire decât consumul de alcool sau obezitatea. În plus, cercetările au demonstrat că iluminatul nocturn, fie în exterior, fie în interior, întrerupe ciclurile circadiene, crește inflamația în organism, afectează diviziunea celulară și are rol de supresor al melatoninei cunoscut drept „hormonul întunericului”.

Un alt studiu de această dată din China, indică faptul că oamenii care trăiesc în cele mai luminate zone au un risc de a face diabet cu 28% mai mare. Oamenii de știință chinezi spun că peste 9 milioane de chinezi suferă de diabet din cauza poluării luminoase.

Circa 13% dintre adolescenții de 13-15 ani din R. Moldova fumează țigări electronice. Campanie lansată în toată țara

12,7% dintre adolescenții de 13-15 ani din Republica Moldova întrebuințează în prezent țigări electronice. La nivel mondial, datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 37 de milioane de copii cu vârste între 13 și 15 ani utilizează țigări electronice și alte produse din tutun și nicotină, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În contextul creșterii alarmante a consumului produselor de tutun și nicotină, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în parteneriat cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, lansează campania antifumat și despre pericolul țigărilor electronice NU TE LĂSA ABURIT(Ă)!

Evenimentul va avea loc astăzi, 19 noiembrie 2024, ora 12:30, în incinta Liceul Teoretic Republican „Aristotel” (Chișinău, Telecentru, str. Sprîncenoaia, 1).

În cadrul experimentelor interactive, elevii vor afla despre conținutul substanțelor chimice din țigările electronice și efectele acestora asupra sănătății.

De asemenea, va fi lansat și concursul de videouri „Viața fără nicotină și tutun. Reportaj din viitor”, dedicat tuturor elevilor din Republica Moldova. Aceștia vor avea ocazia să participe și să devină reporteri ai unui viitor mai sănătos, liber de substanțe nocive.

Abuzul de antibiotice – o provocare în domeniul sănătății publice din țara noastră

În ciuda eforturilor autorităților și a campaniilor de conștientizare, utilizarea incorectă sau excesivă a antibioticelor continuă să reprezinte un risc major, nu doar pentru sănătatea individuală, ci și pentru întreaga comunitate. În acest context, medicii îi atenționează pe oameni să nu folosească antibiotice fără prescripție, pentru că astfel sporește rezistența bacteriilor la acestea, scrie moldova1.md.

„Riscurile rezistenței la AB pot fi echivalate cu pierderi de vieți omenești și dacă spunem pe glob mor din cauza infecțiilor rezistente la AB, vorbim despre 700 de mii, dar dacă continuăm ritmul ăsta nerațional, riscăm ca în 2050 să creștem cifra la 10 milioane și asta se întâmplă pentru că ne-am obișnuit să considerăm că AB este o pastilă magică, care ne rezolvă toate întrebările”, a declarat asistentul universitar de la USMF, Valeria Cotelea.

Anume rezistența la antibiotice face ca infecțiile comune să devină din ce în ce mai greu de tratat. Și mai complicată devine situația când oamenii practică auto-medicația și tratează diverse simptome cu antibiotice fără a consulta un specialist, de multe ori bazându-se pe recomandările din cercul de prieteni sau pe informații de pe internet.

„Omul la orice infecție apelează la AB, dar infecția este și virală, majoritatea sunt virale, antibioticul este anume pentru bacterii. Aș vrea că oamenii să înțeleagă că luând un antibiotic în virus, face presiune pe bacteriile rezistente și luând AB nimicim toate bacteriile care sunt străjeri, sunt bune, de protecție”, a apus Valeria Cotelea.

Potrivit datelor statistice, antibioticele constituie peste 10 la sută din numărul total de medicamente administrate de moldoveni.