Screeningul mamar salvează vieți!

07/07/2020

Anual, peste 1000 de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar în Moldova. Această afecțiune oncologică are, însă, cele mai înalte șanse de vindecare dacă este depistată la timp și tratamentul se inițiază imediat.

Metodele de screening (diagnostic timpuriu) au devenit tot mai performante și accesibile populației. Dr. Dragomir Tîmbur, chirurg-mamolog Medpark, vine cu informații bazate pe ghidurile internaționale în acest sens.

Ce metode de screening mamar se folosesc în prezent?

Cea mai simplă și rapidă investigație, care poate detecta semnele primare ale cancerului de sân este mamografia. Aceasta este o tehnică imagistică de investigație care se folosește frecvent pentru a depista tumorile sânilor și alte modificări ale acestora. Mamografia se efectuează cu ajutorul unui aparat special numit mamograf și permite vizualizarea amănunţită a țesutului glandelor mamare datorită razelor X pe care le utilizează. Doza de iradiere este foarte mică şi nu are impact negativ, chiar dacă examinarea se repetă în fiecare an sau o dată la doi ani.

Până la vârsta de 45-50 de ani se recomandă efectuarea ecografiei mamare, deoarece la această vârstă, sânii sunt de o densitate mai mare de obicei și ecografia ne permite o vizualizare mai detaliată a structurilor țesutului glandular mamar comparativ cu mamografia. Însă, conform majorității ghidurilor internaționale de specialitate, de exemplu Societatea Americana de Cancer, Societatea Europeană de Oncologie Medicală, screeningul mamar prin mamografie începe la vârsta de 45-50 de ani și se efectuează o data la 1-2 ani.

Când ar trebui să fac screeningul mamar?

Evaluarea de screening mamar este recomandată anual femeilor de la vârsta de 45-50 de ani. Desigur, se poate realiza și la o vârstă mai mică, din doi în doi ani, dacă sunt suspecții în urma consultației sau dacă există cazuri de cancer de sân în familie sau alți factori de risc, precum mutație cunoscută a genelor BRCA1 și BRCA2, radioterapie la nivel de torace în anamneză, structură densă a sânilor, carcinom lobular în situ depistat în anamneză, tratamente de substituție hormonală administrate timp îndelungat, sarcini tardive după 30 de ani, lipsa perioadelor de alăptare pe parcursul vieții, absența nașterilor la termen.

La fel, este necesară adresarea la medic indiferent de vârstă, dacă apar acuze precum:

umflarea parţială sau a întregului sân, modificarea simetriei formei și conturului sânului;
inversarea mamelonului (retragerea în interior, cu dispariţia acestuia);
înroşirea, pigmentarea, încrețirea, îngroșarea sau exfolierea pielii de pe sân;
apariția unui nodul sau o îngroşare a unei porţiuni de sân (rareori mai mulţi), care se simte la palpare diferit de ţesutul înconjurător: de formă ovoidă, cu margini neregulate şi de cele mai deseori este moale şi nedureros;
durere la nivelul sânilor sau mameloanelor, uneori cu disconfort în fosa axilară (sub braţ);
scurgeri mamelonare, în special dintr-un singur duct mamar și cu caracter sanguinolent;
noduli palpabili în zona axilară: pot fi moi şi nedureroşi sau mai duri şi dureroşi.

De ce este important istoricul medical al familiei?

Studiile au demonstrat că aproximativ 5% – 10% din cazurile de cancer de sân sunt ereditare. Astfel, dacă o rudă de gradul I sau II a suferit de cancer mamar, crește predispoziția spre această afecțiune. Spre exemplu, dacă mama sau bunica au fost diagnosticate la vârsta de 50 de ani, atunci se recomandă efectuarea screeningului începând cu 10 ani mai devreme, adică de la 40 de ani.

Persoanele cu implant mamar pot face mamografie?

Da, desigur. Femeile cu implant mamar pot să urmeze același program de monitorizare a sânilor ca și doamnele cu sâni naturali și pot recurge, la fel, la mamografie. Însă, standardul de aur pentru evaluarea acestor paciente cu implant mamar se consideră a fi ultrasonografia glandelor mamare și/sau rezonanța magnetică nucleară cu contrast.

Cum mă pregătesc pentru mamografie?

Mamografia nu necesită pregătire specială, însă este important să țineți cont de următoarele sugestii:

Dacă pacienta nu a intrat în faza de menopauză, este recomandat să programeze mamografia după menstruație, deoarece atunci sânii sunt mai puțin sensibili.
În caz că ați mai făcut în trecut examinări ale sânului (mamografii, ecografii) – rezultatele trebuie aduse la programare, astfel medicul mamolog le poate compara cu noile imagini.
Nu folosiți deodorant, loțiuni, creme de corp sau parfum la nivelul sânilor înainte de mamografie. Particulele metalice din pulberi și deodorante ar putea fi vizibile pe mamografie și ar putea duce în eroare medicul la interpretarea rezultatelor.

Rezultatul este eliberat în maxim 24h și conține ﬁlmul radiologic și interpretarea investigației.

Investigații complementare mamografiei

Rezultatul imagistic de la mamografie va fi analizat amănunțit pentru a observa orice fel de abatere. Femeile ale căror mamografii arată creșteri sau mase neobișnuite vor avea nevoie de niște investigații care sunt complementare mamografiei. Investigații complementare includ: examinarea sânilor, o ecografie mamară, o scanare RMN, teste de sânge, o biopsie a țesutului mamar.

Cum se confirmă prezența cancerului mamar?

Standardul de aur pentru confirmarea sau excluderea diagnosticului de cancer mamar îl reprezintă biopsia. Dacă aspectul ecografic al unui nodul mamar sugerează prezența cancerului, atunci se va recomanda efectuarea unei biopsii din nodul. Aceasta presupune prelevarea unor celule sau porțiuni de țesut din formațiunile suspecte ale sânilor, cu trimiterea ulterioară la laborator pentru examinarea celulelor. La Medpark efectuăm atât biopsia cu ac fin, cât și cu ac gros, care ne permit să apreciem dacă celulele sunt maligna sau benigne și ce caracteristici are formațiunea tumorală depistată.

Dacă se stabilește diagnosticul oncologic, care sunt următorii pași, ce trebuie să facă pacientul?

După stabilirea diagnosticului oncologic se va întocmi un plan de investigații suplimentare care vor trebui efectuate de către pacient. Scopul acestora este să aflăm cât mai mult despre gradul de extindere a afecțiunii oncologice în organism. Ulterior, în baza rezultatului investigațiilor, și în urma consultărilor multidisciplinare, se adoptă deciziile terapeutice optime. Pacientul este informat referitor la toate opțiunile pe care le are, plusurile și minusurile fiecăreia, după care se ia hotărârea în comun cu echipa oncologică.

Spitalul Internațional Medpark oferă suport complet și servicii de înaltă performanță pacientelor cu cancer mamar, începând din momentul identificării problemei de sănătate și până la finalizarea cu succes a tratamentelor, inclusiv monitorizarea post-tratament.

Pentru programări și detalii apelează 022 40 00 40 (disponibil 24/24).

Timpul petrecut pe ecrane în pat înainte de culcare duce la probleme de somn

Persoanele care petrec mai mult timp privind un ecran în pat sunt mai susceptibile să raporteze insomnie și o calitate scăzută a somnului, potrivit unui studiu. Cercetarea se bazează pe un sondaj din Norvegia la care au participat mai mult de 45.000 de studenți, informează BBC citat de digi24.ro.

Cercetarea indică faptul că fiecare oră suplimentară de timp petrecută pe ecran a fost legată de o creștere cu 63% a riscului de insomnie și de o scădere cu 24 de minute a somnului.

Totuși, cercetătorii au spus că au stabilit doar o corelație între utilizarea ecranului și calitatea mai scăzută a somnului și nu au demonstrat că prima o cauzează pe a doua. Experții recomandă renunțarea la telefon înainte de culcare, realizarea unor activități relaxante și stabilirea unei rutine pentru a îmbunătăți somnul.

Cercetătorii din spatele studiului, bazat pe datele unui sondaj național reprezentativ realizat în 2022 la studenți cu vârste între 18 și 28 de ani, au dorit să examineze legătura între timpul petrecut utilizând ecrane în pat și tiparele de somn. Ei au încercat, de asemenea, să investigheze impactul utilizării rețelelor sociale comparativ cu alte activități pe ecran asupra somnului.

Dr. Gunnhild Johnsen Hjetland de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică, care este autorul principal al cercetării – publicată în revista Frontiers luni – a spus că tipul de activitate pe ecran părea a fi mai puțin relevant decât timpul total petrecut pe ecran.

„Nu am găsit diferențe semnificative între rețelele sociale și alte activități pe ecran, sugerând că utilizarea ecranului în sine este factorul cheie în perturbarea somnului”, a spus el. Sondajul din 2022 privind sănătatea și bunăstarea din Norvegia i-a întrebat pe participanți dacă utilizau media digitală după ce au mers la culcare, precum și activitățile în care erau implicați.

Opțiunile includeau vizionarea de filme sau televiziune, verificarea rețelelor sociale, navigarea pe internet și jocurile video. Dintre cei care au spus că foloseau ecrane în pat înainte de somn, 69% au spus că foloseau rețele sociale, precum și alte activități pe ecran.

Participanții au fost, de asemenea, întrebați câte nopți pe săptămână utilizau astfel de media, cât timp și cât de des aveau dificultăți în a adormi sau a rămâne adormiți, se trezeau prea devreme sau se simțeau obosiți. Cei care au spus că se confruntă cu astfel de probleme cel puțin trei nopți sau zile pe săptămână, timp de cel puțin trei luni, au fost considerați că suferă de insomnie. Deși studiul a găsit o legătură între utilizarea ecranelor la culcare și raportarea unor perturbări ale somnului sau insomnie, cercetătorii spun că acest lucru nu înseamnă că este o cauză.

„Acest studiu nu poate stabili cauzalitatea – de exemplu, dacă utilizarea ecranului cauzează insomnie sau dacă studenții cu insomnie folosesc mai mult ecranele”, a spus Dr. Hjetland. Ei au mai subliniat că dependența studiului de datele autocompletate de către participanți poate însemna că există unele erori de interpretare și că rezultatele nu trebuie considerate reprezentative la nivel global.

Sfaturi pentru un somn mai bun

Tulburarea de somn face parte dintr-o serie de probleme raportate de persoanele care au dificultăți în a dormi, utilizarea telefonului târziu și așa-numitul doomscrolling fiind adesea blamate. Deși este o practică frecvent întâlnită, impactul real al utilizării rețelelor sociale sau al derulării conținutului online în pat asupra sănătății fizice și mentale rămâne o chestiune dezbătută.

Totuși, experții recomandă ca oamenii să nu mai folosească dispozitive digitale imediat înainte de culcare. De asemenea, aceștia spun că stabilirea unei rutine prin a merge la culcare și a se trezi la aceeași oră în fiecare zi poate ajuta la rezolvarea problemelor de somn. Asociațiile de sănătate mintală Mind și Rethink din Marea Britanie recomandă să încerci să faci ceva relaxant înainte de culcare, cum ar fi exerciții de respirație, citirea unei cărți sau o baie, în loc să încerci să te forțezi să adormi.

Ei sugerează, de asemenea, evitarea cafelei, alcoolului sau a meselor copioase înainte de culcare, efectuarea unui exercițiu ușor și încercarea de a face dormitorul mai confortabil, acolo unde este posibil. Autorii acestui studiu subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare în domeniu, inclusiv monitorizarea pe termen lung a tiparelor de somn, precum și investigarea unor aspecte precum perturbarea cauzată de notificările dispozitivelor pe timpul nopții.

„Împreună, aceste eforturi ar putea clarifica impactul utilizării ecranelor la culcare asupra somnului și ar putea ajuta la formularea unor recomandări specifice pentru studenți și alte populații”, au concluzionat ei.

Avangard-Med: servicii medicale complexe și accesibile pentru toți/P

Accesul rapid la servicii medicale, fără liste de așteptare, a devenit o prioritate pentru tot mai mulți pacienți. Avangard-Med răspunde acestor nevoi printr-un model organizat de centru medical multidisciplinar, care reunește sub același acoperiș consultații, investigații clinice și paraclinice, tratamente și măsuri de profilacție.

Instituția funcționează ca o policlinică modernă, echipată cu tehnologie de ultimă generație și susținută de un sistem digital integrat, ce permite gestionarea eficientă a cazurilor medicale și colaborarea rapidă între specialități, care exclude factorul uman.

„Ne-am propus să oferim o structură medicală în care pacientul are acces la tot ce are nevoie, de la consultație până la tratament, într-un mediu profesionist, confortabil, sigur și bine organizat”, declară echipa Avangard-Med.

Lista specialităților acoperite este extinsă: medicină de familie, pediatrie (7 specialități), ginecologie, endocrinologie, neurologie, cardiologie, oftalmologie, ortopedie-traumatologie, ORL și altele.

De asemenea, în centrul medical sunt disponibile servicii de imagistică avansată, inclusiv obstetrică, endoscopie, colonogastroscopie, în condiții de siguranță și sub anestezie, precum și de tratamente chirurgicale cu reabilitare de o zi.

Fiecare caz este analizat individual, iar tratamentele sunt recomandate în funcție de istoricul pacientului, datele clinice și analizele efectuate în cadrul centrului.

Serviciile sunt disponibile și sub formă de pachete medicale promoționale, cu prețuri competitive, adaptate atât pentru evaluări de rutină, cât și pentru monitorizarea unor afecțiuni cronice.

În concluzie, Avangard-Med funcționează ca o clinică ambulatorie modernă, unde pacientul își soluționează probleme medicale într-un singur loc, printr-o abordare clară, eficientă și personalizată.

Mai multe detalii despre centrul medical: https://avangardmed.md/ro

Avangard-Med — Prima Rețea Națională de Centre Medicale Multifuncționale.

Date de contact: 076 50 14 14; 022 00 1414

Adresa: str. Burebista 114/2

/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției.

A fost descoperită o nouă componentă a sistemului imunitar – o structură minusculă aflată în fiecare celulă. Ce poate face

O nouă parte componentă a sistemului imunitar uman a fost descoperită și este o mină de aur de potențiale antibiotice, au declarat oamenii de știință, potrivit BBC. Cercetătorii au demonstrat că o parte a organismului cunoscută pentru reciclarea proteinelor are un mod secret care poate lansa un arsenal de substanțe chimice care ucid bacterii, scrie digi24.ro.

Cercetătorii din Israel spun că acest lucru transformă înțelegerea asupra modului în care oragnismul uman este protejat împotriva infecțiilor și oferă un nou loc în care specialiștii pot căuta antibiotice pentru a aborda problema tot mai mare a superbacteriilor care rezistă la medicamentele actuale. Descoperirea se concentrează pe proteazom – o structură minusculă care se găsește în fiecare celulă a corpului. Rolul său principal este de a descompune proteinele vechi în bucăți mai mici, astfel încât acestea să poată fi reciclate pentru a produce proteine noi. Însă o serie de experimente, detaliate în revista Nature, arată că proteazomul detectează când o celulă a fost infectată de bacterii, apoi își schimbă structura și rolul. Acesta începe să transforme proteinele vechi în arme care pot rupe stratul exterior al bacteriilor pentru a le ucide.

Prof. Yifat Merbl, de la Institutul de Științe Weizmann, a declarat pentru BBC: „Este foarte interesant, pentru că nu am știut niciodată că acest lucru se întâmplă. Am descoperit un nou mecanism de imunitate care ne permite să avem o apărare împotriva infecțiilor bacteriene. Se întâmplă în tot corpul nostru, în toate celulele, și generează o clasă cu totul nouă de potențiale antibiotice naturale”.

Pentru a găsi aceste antibiotice naturale, echipa de cercetare a trecut printr-un proces pe care l-a numit „aruncarea gunoiului”. Acestea au fost testate pe bacterii în creștere în laborator și pe șoareci cu pneumonie și septicemie. Cercetătorii au declarat că au obținut rezultate comparabile cu cele ale unor antibiotice consacrate. Iar atunci când cercetătorii au luat celule în laborator și au dezactivat proteazomul, acestea au fost mult mai ușor de infectat cu bacterii precum Salmonella. Prof. Daniel Davis, șeful departamentului de științe ale vieții și imunolog la Imperial College London, a declarat că descoperirile au fost „extrem de provocatoare și foarte interesante”, deoarece au schimbat înțelegerea despre modul în care organismul luptă împotriva infecțiilor.

„Ceea ce este cu adevărat interesant despre acest lucru este că este un proces total nedescoperit prin care moleculele anti-germen sunt făcute în interiorul celulelor noastre, se simte profund important și surprinzător”.

Dar el a avertizat că transformarea acestui proces într-o nouă sursă de antibiotice este o idee care „trebuie încă testată” și care va lua timp. Se estimează că mai mult de un milion de oameni mor anual din cauza infecțiilor rezistente la medicamente precum antibioticele. Dar, în ciuda necesității, a existat o lipsă de cercetare în dezvoltarea de noi antibiotice pentru a ține pasul cu cererea. În acest context sumbru, faptul că unii oameni de știință au un nou loc în care să caute este o sursă de optimism.