Studiu: Doza a treia de vaccin crește de peste 10 ori numărul de anticorpi

Așa-numita doză booster sau doza a treia crește de peste 10 ori numărul de anticorpi protectivi față de valorile înregistrate la 6 luni de la rapel, având o eficiență foarte ridicată în fața formelor severe de Covid-19.

Despre aceasta arată un studiu realizat în România de Medlife, transmite digi24.ro.

După ce a analizat răspunsul imun al organismului în urma vaccinării împotriva COVID-19 la 10 zile, 3 luni și 6 luni de la rapel, MedLife continuă demersul de cercetare și anunță rezultatele preliminare privind evoluția titrului de anticorpi după administrarea celei de-a treia doze de vaccin.

În această etapă, specialiștii diviziei de cercetare au analizat un eșantion de 248 de persoane, cu vârste cuprinse între 20 și 70 de ani, vaccinate cu trei doze Pfizer BioNTech, cărora le-au fost recoltate probe biologice în vederea detectării anticorpilor IgG anti-Spike la 10 zile după administrarea boosterului.

  • 99% din persoanele vaccinate cu doza a treia a vaccinului împotriva COVID-19 prezintă un titru de anticorpi anti-S protectivi împotriva formelor severe de boală.
  • Conform datelor analizate, eficiența celei de-a treia doze se observă la toate categoriile de vârstă, fără diferențe majore între segmente.
  • După ce titrul de anticorpi scade, în medie cu 78%, în interval de 6 luni de la administrarea rapelului, doza a treia readuce titrul de anticorpi la cote înalte, depășind de aproape trei ori valorile maxime înregistrate la 10 zile de la rapel.
  • Valoarea medie a titrului de anticorpi după administrarea celei de-a treia doze de vaccin este 2767 AU/ml, în timp ce la 10 zile de la rapel valoarea medie a titrului de anticorpi era de 1050 AU/ml.
  • În măsura în care vaccinarea va frâna, reprezentanții MedLife spun că cel mai probabil vom înregistra un val cinci din luna februarie. Țările care vor introduce măsuri ferme de limitare a mișcării persoanelor nevaccinate vor ieși mai devreme din criza socială și economică și vor reintra în normalitate.
  • MedLife va lansa un studiu de amploare în luna ianuarie, anul viitor, pentru a identifica procentul real al românilor care au trecut prin boală. Indiferent de rezultate, vaccinarea în masă rămâne singura soluție pentru a depăși această criză fără precedent.

După doza a treia de vaccin, procentul celor care au un titru de anticorpi protectivi crește cu 20 de puncte procentuale față de intervalul de 6 luni de la rapel

În etapa anterioară a studiului, echipa de medici MedLife anunța că titrul de anticorpi scade în interval de 6 luni de la efectuarea schemei complete de vaccinare (administrarea a două doze), 78% din eșantionul studiat prezentând un titru de anticorpi protectivi după acest interval de timp.Publicitate

În schimb, după administrarea celei de-a treia doze de vaccin, procentul celor care prezintă anticorpi anti-S protectivi împotriva formelor severe de boală ajunge până la 99%.

Conform datelor analizate, eficiența celei de-a treia doze se observă la toate categoriile de vârstă, fără diferențe majore între segmente. Mai mult decât atât, inclusiv procentul persoanelor din categoria 51 – 70 de ani, care prezentau într-o proporție mai mică, de 71%, anticorpi cu titru protector la 6 luni de la rapel, a crescut semnificativ după administrarea boosterului, până la aproape 100%.

Valoarea medie a titrului de anticorpi anti-S după administrarea boosterului este de aproape 12 ori mai mare decât valoarea medie la 6 luni post-rapel

„Ne aflăm într-o etapă preliminară, însă chiar și așa, rezultatele obținute confirmă încă o dată utilitatea și eficiența dozei a treia în creșterea nivelului de anticorpi.

Vorbim de un procent de 99% al persoanelor care au dezvoltat un titru protectiv de anticorpi anti-Spike după cea de-a treia doză de vaccin, ceea ce înseamnă că, față de intervalul de 6 luni post-rapel, avem cu aproximativ 20 de puncte procentuale mai mulți oameni care au o rezistență mai mare împotriva formelor grave de boală.

De asemenea, faptul că boosterul crește de peste 10 ori numărul de anticorpi este o altă premisă favorabilă, cu potențial pe termen lung.

Rămâne de văzut și de analizat dacă odată atinse aceste valori maxime ale titrului de anticorpi se va păstra același ritm de scădere ca în intervalul 6 luni după a doua doză sau dacă ritmul va încetini, imunizarea fiind astfel asigurată pe o perioadă mai lungă”, a declarat Dumitru Jardan, biolog, doctor în științe medicale, MedLife.

Mai multe studii internaționale arată eficiența dozei 3

Datele obținute de MedLife sunt întărite și de rezultatele studiilor internaționale cu privire la eficiența dozei trei.

Luna trecută, compania Pfizer a publicat rezultatele unui studiu clinic efectuat pe 10.000 de persoane, care arată o eficacitate relativă a dozei booster de 95,6.

„Știm deja din studiile internaționale că administrarea celei de-a doua doze de vaccin contribuie la redobândirea sau întărirea unei imunități care asigură protecție împotriva formelor grave de boală, însă scopul nostru, încă de la începutul pandemiei, este să analizăm date concrete de la nivel local.

Rezultatele obținute în această etapă preliminară confirmă faptul că majoritatea celor care se vaccinează a treia oară dezvoltă un titru de anticorpi protectivi și chiar valori mult mai mari comparativ cu cele înregistrate după primele două doze, ceea ce este un lucru foarte bun.

În perioada următoare, vom extinde eșantionul și vom continua să monitorizăm evoluția titrului de anticorpi în raport cu doza booster.

Dacă ne uităm la rezultatele prezentate astăzi, am putea spune că perspectivele pentru viitor sunt bune. Dar să nu uităm că direcția pe care o urmează această pandemie nu depinde doar de cei care își administrează trei doze de vaccin, ca o măsură suplimentară de protecție, ci mai degrabă de toți ceilalți care aleg să nu se vaccineze nici măcar cu două doze.

Am traversat o perioadă foarte grea, cu o presiune incredibilă asupra sistemului de sănătate, moment în care românii s-au mobilizat și s-au vaccinat în număr mare. Acum, odată cu scăderea numărului de cazuri, am intrat din nou într-o fază de letargie, iar efectele se vor vedea, cel mai probabil, peste alte câteva săptămâni. E important să facem ceva acum, nu să așteptăm un nou vârf al crizei”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife.

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.


Fii responsabil, ai grijă de inima ta!

Un autocar din Moldova, lăsat fără o tonă de mâncare la granița austriacă
Articolul anterior
În 2 zile, am putea rămâne fără gaze. Gazprom susține că Moldova nu și-a plătit datoria
Articolul următor