Greşelile de alimentaţie şi unele dintre tulburările metabolice sunt printre cauzele cele mai frecvente ale nivelului crescut de colesterol în sânge. Trebuie ştiut că în corp colesterolul nu provine doar din alimentele ingerate, organismul are capacitatea să sinetizeze propriul colesterol din grăsimile consumate. Medicii ne avertizează că nivelurile crescute de colesterol în sânge cresc riscul de accidente vasculare, întrucât colesterolul poate favoriza îngustarea şi ulterior blocarea vaselor de sânge. Însă, ce ar trebui să cunoşti despre colesterol, potrivit specialiştilor, ca să nu cazi pradă înşelătoriilor informaţionale?
În cantităţi mici colesterolul este folositor pentru organism
Colesterolul din sânge, în concentraţii mici, are proprietăţi folositoare pentru organism. Acesta este o componentă esenţială în desfăşurarea metabolismului celulelor organismului. Colesterolul este o substanţă din categoria grăsimilor (lipidelor), răspândită în întregul corp uman şi pe care organismul o foloseşte pentru a construi pereţii celulelor (structura membranelor celulare).
Odată cu înaintarea în vârstă, vasele de sânge se uzează şi devin mai rigide, iar colesterolul se depune mult mai uşor pe pereţii arterelor. Astfel, cu timpul, vasele de sânge se îngustează, micşorând capacitatea inimii de a pompa suficient sânge în tot organismul, iar dacă se produce blocarea completă a vasului datorită aglomerărilor de grăsime şi colesterol, se produce un accident vascular, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Care este dieta echilibrată pentru o femeie? Sfaturile nutriţionistului
Colesterolul nu este însă nociv în complexitatea sa, fiind o componentă esenţială în desfăşurarea metabolismului celulelor organismului, însă atunci când este în exces din cauza unei alimentaţii neadecvate sau a unei afecţiuni metabolice, acesta poate favoriza îngustarea şi ulterior blocarea vaselor de sânge.
Colesterolul nu provine doar din alimente
Organismul are capacitatea de a sintetiza propriul colesterol. Principala sursă de colesterol este producţia hepatică (70%) şi doar 30% din colesterol provine din alimentaţie.
Când te ajută medicamentele să reduci concentraţia de colesterol în sânge?
Chiar dacă colesterolul mărit este considerat un mare duşman pentru sănătate, medicul Ştefan Manea spune că nu există un mit care să genereze mai multă panică decât problema colesterolului, iar marile companii farmaceutice ar profita de acest lucru pentru a creşte profiturile.
,,S-a băgat în capul oamenilor ideea că deja ești candidat la infarct sau accident vascular dacă ai un colesterol mai mare de 180-200 mg%. Milioane de oameni au devenit brusc bolnavi. Asta pentru că cineva a hotărât să scadă limita de risc la niște parametri imposibili. Valorile considerate „normale” ale colesterolului s-au tot micșorat și de la 260-280 mg%, cum era înainte, şi s-a ajuns la faptul ca omul sănătos să fie considerat pacient și să i se administreze medicamente pentru un colesterol mai mare de 240!
,,În ultimele trei decenii industria farmaceutică a făcut miliarde de dolari. Cum te duci la doctor, cum îți propune imediat să treci pe statine. Acest tip de tratament se ia toată viața, deci odată ce devii pacient, industria farmaceutică câștigă lunar, pentru tot restul vieții. Ceea ce omul obișnuit nu știe, este faptul că atunci când ia statine colesterolul scade într-adevăr, dar efectele secundare generează alte probleme, de la alterări ale memoriei până la diabet și de la dureri de cap până la somnolență perpetuă’’, spune Ştefan Manea.
„Dieta mâinii” – un nou mod de a slăbi
Legătura dintre colesterol şi ou
Potrivit medicilor, oul nu este cel mai mare prieten al colesterolului, medicul român Ştefan Balaban susţine că colesterolul este ,,un fel de sperietoare agitată de oricine are un interes în această direcție’’.
,,Oul este alimentul care a fost pus cel mai mult în legătură cu creșterea colesterolului, substanța de importanță majoră în organism, care a predispus la nașterea a numeroase mituri.
Din fericire lumea este din ce în ce mai inteligentă și mai informată în ziua de astăzi și mulți oameni refuză să se lase influențați.Colesterolul este una dintre acele povești de groază bine mânuite, care reușeşte să genereze suficientă anxietate încât opțiunea pentru medicația de sinteză să pară cea mai convenabilă.
Pacientului cu un colesterol considerat mărit i se cere să scoată ouăle din dietă. Ceea ce este adevărat în toată acesta poveste este faptul că oul are într-adevăr colesterol, dar molecula din ou nu este similară cu cea din organism. Mai mult de atât: în gălbenuș se găsesc rezerve importante de lecitină care previn depunerea ateroamelor pe vasele sanguine. Lecitina are rol major în dinamica celulei nervoase și a tuturor proceselor care se desfășoară în creier, deci ouăle pot avea partea lor de contribuție la scăderea colesterolului. La ora actuală este de neconceput să scoți ouăle din alimentație, având în vedere câte proprietăți nutritive, biologice și de construcție au!’’
Nu toate grăsimile cresc nivelul de colesterol în sânge
Medicii susţin că de-a lungul timpului oamenilor le-a fost indusă teamă exagerată faţă de grăsimi. În anii ’70, în America, untul, ouăle şi carnea au fost declarate oficial „inamicul nr.1 al sănătățiiˮ, pentru că fac boli cardio-vasculare.
,,Însă, după aceea a apărut cu adevărat obezitatea aceasta epidemică și este în strânsă legătură nu cu grăsimile, ci cu carbohidrații, în special cu cei cu absorbție rapidă, precum cerealele rafinate. Se spune: «mănânc colesterol și mi se depune grăsimea pe artere». Nu-i adevărat, nici pe departe’’, spune dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din București.
De ce trebuie să eviţi orezul alb
Carbohidraţii sunt inamicul nr. 1 al colesterolului
Dacă până acum era promovată dieta scăzută în grăsimi pentru a ne proteja de bolile cardiovasculare şi obezitate, nutriţioniştii experţi afirmă că grăsimile ar trebui să-şi găsească mai mult loc în dietă decât acestea au avut până acum. Nu grăsimile, dar excesul de carbohidraţi în alimentaţie, creşte alarmant rata obezităţii şi a problemelor de sănătate aferente. Nutriţioniştii declară că, odată cu limitarea cantităţii de grăsimi în alimentaţie, oamenii au început să consume mai mult amidon şi zahăr, fapt ce a condus la sporirea incidenţei obezităţii.
Dieta mediteraneană, bogată în legume, fructe, cereale integrale include în meniu şi grăsimi bune pentru inimă, precum nucile, uleiul de măsline, peştele gras. Un studiu efectuat în 2013 a constatat că dieta mediteraneană reduce cu 30% riscul bolilor de inimă comparativ cu dieta scăzută în grăsimi, sau low-fat.
