Într-o pădure din proximitatea orașului Izium, regiunea Harkov, care a fost eliberat de apărătorii ucraineni, a fost depistată o groapă comună în care au fost îngropate peste 400 de cadavre.
Detalii despre sinistra descoperire au fost oferite de consilierul ministrului ucrainean de Interne, Anton Gherașcenko, transmite Anticorupție.md.
„Fiecare cadavru va trebui exhumat, exact cum s-a întâmplat la Bucea. Avem, din păcate, o astfel de experiență tragică negativă și vom stabili circumstanțele morții fiecăruia dintre cei peste 400 de oameni îngropați în cimitirul de lângă Izium”, a spus Gherașcenko.
Oficialul a mai menționat că numărul total al persoanelor ucise în Izium ar putea ajunge la o mie.
„Este de peste două ori mai mult decât la Bucea. Desigur, vom verifica totul”, a adăugat Gerașcenko.
Și președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a făcut o legătură între Bucea și Izium și a declarat că Rusia „lasă moarte peste tot”.
„Vrem ca lumea să știe ce se întâmplă cu adevărat și la ce a dus ocupația rusă. Bucea, Mariupol, acum, din păcate, Izium… Rusia lasă moarte peste tot. Și ar trebui să fie trași la răspundere pentru asta”, a declarat Zelenski.
Ce să pui în coșul pentru biserică în noaptea de Înviere
Astăzi este Sâmbăta Mare, ziua în care credincioșii fac ultimele pregătiri de Paște și ultima zi dinaintea Paștelui. Tot în această zi, oamenii se pregătesc ca seara să ia parte la slujba de Înviere.
Sâmbăta Paştelui este marcată de superstiţii, tradiţii şi obiceiuri ce încununează străduinţele creştinilor din timpul Postului Paştelui, marcând încheierea unui ciclu al morţii şi sacrificiului, şi inaugurând o vreme a renaşterii, învierii, transmite TV8.
Potrivit tradiției, în această zi se sacrifică mielul, iar gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiționale și încheie curățenia de Paște. Cei care nu au reușit să vopsească ouăle în Joia Mare, le pot pregăti acum, alături de cozonaci, pască, drob și friptura de miel.
Pe lângă mâncarea pe care gospodinele o pregătesc cu dăruire, oamenii își pregătesc haine noi și curate, pe care le vor îmbrăca la slujba de Înviere. De asemenea, se mai spune că ziua de Paște trebuie să îi prindă pe oameni cu haine noi. Din acest motiv, femeile trebuie să aibă cel puțin o cămașă nouă, iar bărbații, o pălărie.
Tot în Sâmbăta Mare, credincioșii au voie să spele rufe, pentru ca noaptea de Înviere să îi prindă cu haine curate.
Pentru ca membrii familiei să fie sănătoși tot anul, se spune că oasele și resturile de la miel trebuie îngropate la rădăcina unui măr sau al unui păr sănătos.
La rândul său, coaja de la ouăle consumate în ziua de Paște trebuie îngropate în pământ, pentru că apără vitele de deochi. În plus, fetele nemăritate care vor păstra cojile de ou vor grăbi căsătoria.
Conform tradiției, sâmbătă spre duminică oamenii nu trebuie să doarmă, pentru a li se împlini toate dorințele. Acum se deschid cerurile, iar Domnul nu poate vedea înlăuntrul fiinţei tale şi nu-ţi poate dărui ce-ţi dorești, spune tradiția.
Se face un foc în curţi sau pe dealul din apropierea bisericii, care ţine până la miezul nopţii. De la miezul nopţii, oamenii merg la biserică, la slujbă. Alteori, focul este întreţinut de flăcăi până în zori.
Se spune că sâmbătă seara se deschid cerurile, iar sufletele celor decedați vin la casa unde au locuit înainte de plecarea în eternitate.
De asemenea, tot în noaptea de Înviere, oamenii nu trebuie să doarmă sub nicio formă, întrucât atunci când se deschid cerurile, Domnul nu poate vedea înăuntrul fiinţei şi nu-i poate îndeplini dorințele, potrivit celor două surse citate mai sus.
Fiind noaptea în care cerurile se deschid, oamenii de la țară aprind un foc în curți sau pe dealul din apropierea bisericii, pe care îl vor ține așa până la miezul nopții sau chiar până în zorii zilei.
Tot sâmbătă seara, înainte de slujba de Înviere, gospodinele pregătesc un coș cu bucate, pe care urmează să îl ducă la biserică pentru a-l sfinți. Fiecare coș trebuie să conțină câte puțin din bucatele pe care oamenii le-au pregătit pentru masa de Paște, alături de o lumânare albă aprinsă, dar și de o ramură de busuioc.
Dacă te împiedici în timp ce te îndrepţi către slujba de Înviere, se spune că vei avea un an greu şi plin de încercări.
Atunci când se trag clopotele la slujba de Înviere, este bine să ţii un fier între dinţi, astfel încât să fii ferit de dureri de măsele întreg anul.
Sâmbătă seara, înainte de slujba de înviere, în special la ţară, gospodinele pregătesc coşul cu bucate, ce urmează să fie dus la biserică, pentru a fi sfinţite de preot.
Ce se pune în coșul care trebuie dus la biserică
În coș, se aşterne un ştergar curat şi se așează o lumânare albă, apoi ouă roşii, pască, cozonac, o bucată de slănină, drob, zahăr, făină, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc și friptură de miel.
Lumina Învierii
Seara lumea porneşte în linişte spre biserică, pe drum se vorbeşte în şoaptă, iar la slujba de Înviere, toată lumea stă şi ascultă cu mare evlavie. La miezul nopții, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: „Veniți să luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.
După ce iau lumina, oamenii merg în cimitir la căpătâiul morţilor familiei şi aprind şi acolo lumânări, ca şi cei trecuţi dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană şi în ziua de Înviere, dar şi peste o săptămână, când e Paştele Morţilor.
La plecarea spre casă, fiecare credincios este bine să ducă în căminul său lumânarea aprinsă la Înviere. Aceasta simbolizează Lumina Învierii Domnului.
De ce bărbații trec primii pragul casei cu Lumina Sfântă în noaptea Învierii
Multe zone ale României păstrează încă o serie de superstiții și obiceiuri în timpul Săptămânii Mari și în zilele de Paște, cărora le-a fost pierdută originea în negura timpului. Iată care sunt superstițiile de care bunicii și străbunicii noștri țineau cont dar care astăzi nu mai sunt respectate de mulți dintre credincioși, scrie redactia.ro.
De ce bărbatul intră în casă primul după slujba de Înviere
Doina Ișfănoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București și Amalia Boari, specialist în cadrul Centrului de Creație Vâlcea, ne deschid ușa către misterele și magia sărbătorilor pascale. Acestea ne împărtășesc informații despre ritualurile și tradițiile care ne indică ce este bine și ce nu este bine să facem în această perioadă.
Printre obiceiurile, mai mult sau mai puțin cunoscute, se numără aprinderea focurilor în Săptămâna Mare și pomenirea morților, tradiția Joimăriței, superstițiile legate de cocoși, data potrivită pentru vopsitul ouălor și semnificația de a-l lăsa pe capul familiei să intre primul în casă după slujba de Înviere.
Tradițiile continuă chiar și după Înviere. Iată de ce era important ca bărbatul să fie primul care intră în casă după slujbă. „Când se întoarce familia acasă, primul care intră în casă este bărbatul cel care cu lumânarea de la Înviere luminează toate încăperile casei, ca să ne ferească de rele peste an. Este o tradiție care se mai păstrează astăzi chiar și la oraș. Iar a doua zi, practic în prima zi de Paște, credincioșii se spălau, de fapt încă se mai spală cu apă proaspătă de izvor în care a fost pus un ou roșu și un ban de argint ca oamenii să fie roșii și sănătoși, pentru că exista credința că argintul te ferește de boli”, au explicat acestea, conform Adevărul.
Primenirea trupului a devenit mai importantă decât cea a sufletului în zilele noastre
Specialiștii recunosc că un alt obicei care a devenit o obsesie a omului modern este acela de a primeni trupul, în detrimentul primenirii spirituale prin spovedanie, împărtășanie, comportament decent și smerenie și acceptarea celuilalt așa cum este.
„În societatea tradițională, primenirea trupească era un moment de mare competiție: cămașa se cosea la fiecare sărbătoare pascală pentru fiecare membru al familiei. În Romanați, când am pregătit dosarul cămășii cu altiță pentru patrimoniul UNESCO, am aflat că se coseau câte două cămăși – una la vedere și una pe ascuns noaptea, la lampă, ca să nu vadă nimeni ce s-a pus în altiță”, a declarat etnologul Doina Ișfănoni.
Rusia: Un cetățean, condamnat la 15 ani de închisoare după ce a dat foc unui centru de recrutare pentru război
Un cetăţean rus a fost condamnat, vineri, la 15 ani de închisoare de către un tribunal militar pentru că a incendiat un centru de recrutare din oraşul Habarovsk, în estul îndepărtat al Rusiei, a relatat agenţia oficială rusă RIA Novosti, citată de EFE.
Imagine simbol
Potrivit sentinţei, bărbatul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a fost găsit vinovat de infracţiunile de terorism, vandalism, huliganism, profanare de morminte şi dezonoare adusă drapelului naţional, transmite digi24.ro.
Ancheta a stabilit că acuzatul, care se opunea recrutărilor pentru a lupta în campania militară rusă din Ucraina, a incendiat, toamna trecută, cu două cocteiluri Molotov biroul de recrutare din cartierul Industrialni din Habarovsk.
Oficiali ai centrului au fost răniţi în atac, care a provocat pagube considerabile clădirii.
În plus, instanţa militară a considerat că a fost dovedit că acuzatul a pictat simboluri „care semănau cu cele naziste” pe steaguri ruse amplasate pe mormintele soldaţilor căzuţi în Ucraina.
Imagine simbol