Somnul insuficient poate anula beneficiile obținute din exerciții fizice, potrivit unui nou studiu

15/07/2023

Dovezile din cercetările existente sugerează că activitățile fizice sunt benefice pentru sănătatea creierului și pot proteja împotriva dezvoltării afecțiunilor neurodegenerative, cum ar fi demența și boala Parkinson. Cu toate acestea, un nou studiu a constatat că privarea de somn poate reduce aceste beneficii obținute din exercițiile fizice, transmite dcnews.ro.

Cum să faci sport acasă? Recomandări pentru un antrenament eficient

Aproape 10% dintre adulții cu vârste de peste 65 de ani din Statele Unite au demență, iar alți 22% au deficiențe cognitive ușoare, conform unui studiu reprezentativ la nivel național din 2022. Numeroase studii anterioare au descoperit că exercițiile fizice pot reduce riscul de a dezvolta demență. Totuși, mai multe studii leagă lipsa de somn cu riscul crescut de demență.

Importanța somnului și a exercițiilor fizice

„Activitatea fizică și somnul sunt factori despre care se crede că ar contribui în mod independent la funcția cognitivă, dar sunt, de asemenea, interconectați, unde mai multă activitate fizică este corelată cu un somn de mai bună calitate, iar activitatea fizică poate, de asemenea, să regleze ritmurile circadiene”, a spus Mikaela Bloomberg, cercetător la University College London Institute of Epidemiology and Health Care.

O echipă de cercetători UCL, inclusiv Bloomberg, a găsit puține cercetări existente care să analizeze impactul activității fizice și al somnului asupra funcției cognitive. Studiile pe care le-au găsit au fost mici și transversale, care este un tip de cercetare în care cercetătorii colectează date de la participanți la un singur moment în timp.

„Deoarece tulburările de somn pot fi un simptom precoce al bolilor neurocognitive, cum ar fi demența, care cauzează disfuncții cognitive, este o provocare să se determine dacă rezultatele pe care le observăm în acele studii anterioare se datorează efectelor somnului asupra funcției cognitive sau invers. Având în vedere acest lucru, am vrut să examinăm modul în care combinațiile de activitate fizică și obiceiurile de somn au influențat funcția cognitivă pe o perioadă lungă de timp”, a spus d. Bloomberg.

Rezultatele studiului

Pentru studiul lor, cercetătorii UCL au folosit date longitudinale obținute de la 8.958 de adulți cognitiv sănătoși din Anglia cu vârsta de 50 de ani și peste, extrase din English Longitudinal Study of Aging (ELSA). Datele utilizate au fost colectate între 1 ianuarie 2008 și 31 iulie 2019. Participanții au oferit rapoarte despre activitatea lor fizică și durata somnului la fiecare doi ani.

Cercetătorii au întrebat participanții câte ore au dormit într-o noapte obișnuită. Cercetătorii UCL au clasificat apoi somnul drept „scurt” dacă a fost mai puțin de șase ore, „optim” dacă este între șase și opt ore și „lung” dacă a fost de mai mult de opt ore.

Cercetătorii au întrebat, de asemenea, participanții cât de mult au făcut mișcare. Participanții au raportat cât de des au participat la activități fizice ușoare, moderate și viguroase și dacă au făcut exerciții de mai multe ori pe săptămână, săptămânal, de una până la trei ori pe lună și rar/niciodată.

Cercetătorii au evaluat memoria episodică a participanților care utilizează Consorțiul pentru a stabili un registru pentru sarcinile de reamintire imediate și întârziate ale bolii Alzheimer. Cercetătorii au oferit participanților o listă de zece cuvinte și le-au cerut să-și amintească cuvintele imediat și din nou o zi mai târziu. Cercetătorii au evaluat, de asemenea, fluența verbală a participanților folosind o sarcină în care participanții au numit cât mai multe animale la care se puteau gândi în decursul unui minut.

Cercetătorii UCL au exclus participanții care au raportat că au fost diagnosticați cu demență în timpul perioadei de urmărire, precum și participanții ale căror scoruri la teste au sugerat o anumită afectare cognitivă. În plus, cercetătorii și-au ajustat analizele pentru o serie de factori, cum ar fi dacă participanții au susținut anterior același test cognitiv.

YouTube limitează accesul adolescenților la videoclipurile de fitness

YouTube va limita pentru adolescenți recomandările la anumite videoclipuri de sănătate și fitness, inclusiv cele care „idealizează” anumite tipuri de corp. Utilizatorii cu vârsta între 13 și 17 ani vor putea în continuare să caute și să vizualizeze conținut legat de fitness, dar nu vor fi încurajați să vizioneze repetat videoclipuri similare, scrie digi24.ro.

YouTube spune că ia aceste măsuri din cauza preocupărilor că expunerea repetată la astfel de materiale îi poate determina pe tineri să dezvolte „credințe negative” despre ei înșiși, scrie BBC. Experții salută măsura, dar spun că trebuie să fie însoțită de o „discuție mai largă” despre fitness și sănătate pentru tineri. Algoritmul YouTube recomandă, de obicei, conținut similar pentru ca utilizatorii să-l vizioneze după ce au terminat un anumit videoclip, și afișează videoclipuri asociate pe o bară laterală. Platforma spune că acest lucru nu va mai fi oferit adolescenților atunci când vizualizează anumite tipuri de conținut, inclusiv: – videoclipuri care compară caracteristicile fizice și idealizează unele tipuri de siluete față de altele; – videoclipuri care idealizează niveluri specifice de fitness sau greutăți corporale; – videoclipuri care prezintă agresiune socială sub formă de lupte fără contact și intimidare.

YouTube a transmis că măsurile au fost luate după ce Comitetul consultativ pentru tineret și familie a constatat că „adolescenții au mai multe șanse decât adulții să își formeze convingeri negative despre ei înșiși atunci când văd mesaje repetate despre standardele ideale în conținutul pe care îl consumă online”. Cu toate acestea, restricțiile privind videoclipurile oferite vor fi posibile numai dacă utilizatorul este conectat la un cont YouTube și dacă a înregistrat o dată exactă a nașterii. Platforma nu are nicio modalitate de a verifica vârsta pe care utilizatorii pretind că o au. Dr Petya Eckler, lector superior la Universitatea din Strathclyde, care studiază relația dintre imaginea corpului și rețelele sociale, a spus că a salutat anunțul dat fiind „legătura dintre utilizarea rețelelor sociale de către tineri și percepția asupra corpului lor”. Dar ea a spus pentru BBC că trebuie luate mai multe măsuri. „Acest lucru ar trebui să meargă mână în mână cu o discuție mai amplă despre fitness și sănătate în cadrul familiilor și cu ideea că exercițiile fizice sunt o modalitate excelentă de a ne îmbunătăți sănătatea și bunăstarea generală și nu ar trebui făcută doar din motive de aspect”, a spus ea. YouTube a anunțat, de asemenea, noi modalități prin care părinții pot urmări activitățile copiilor lor pe platformă. Părinții își vor putea conecta conturile cu adolescenții din familie pentru a le vedea clipurile încîrcate pe platformă, abonamentele și comentariile și vor putea primi e-mailuri atunci când încarcă videoclipuri sau încep streamuri live. În mai, Ofcom le-a indicat firmelor de tehnologie să-și reformuleze algoritmii pentru a-i îndepărta pe copii de ceea ce a numit material „toxic”.

Cum să nu adaugi kilograme în plus de sărbători? Specialiștii de la ANSP vin cu recomandări

Perioada Sărbătorilor de iarnă poate determina aportul excesiv de alimente, comportamentul sedentar și consumul produselor bogate în calorii. Conform estimărilor, popoarele din regiunea europeană acumulează, de la mijlocul lunii noiembrie până la mijlocul lunii ianuarie, în jur de 0,5 kg, anunță Agenția Națională Pentru Sănătate Pulică.

Datele naționale indică la faptul că în rândul adolescenților și adulților rata obezității este în creștere. Astfel, potrivit datelor preliminare ale Studiului de evaluare a comportamentelor de sănătate la copiii de vârstă școlară (Health Behaviour in School-aged Children, HBSC), realizat în 2022, rata adolescenților supraponderali a crescut cu 4 puncte procentuale (de la 12% în 2018 la 16% în 2022), iar a celor obezi cu 1,4% (de la 3% la 4,4%).

Totodată, conform datelor din Raportul STEPS 2021 – Prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în Republica Moldova, mai mult de 6 din 10 adulți erau supraponderali (63,9%), în creștere cu 8 puncte procentuale comparativ cu 2013 (55,9%).

Ținând cont de situația actuală, pentru a preveni creșterea ratei supragreutății în rândul diferitor grupuri de populație, dar și pentru a atinge ținta de zero creștere la rata de obezitate până în 2030, setată în Programul Național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, aprobat prin HG nr. 129/2023, îndemnăm populația să respecte recomandările descrise în cele ce urmează.

Respectați principiile de bază ale alimentației sănătoase

Aspectul cantitativ. Luând în considerare specificul sărbătorilor de iarnă, în care masa abundă în numeroase tipuri de bucate, majoritatea dintre care sunt hipercalorice, vă recomandăm să:

planificați din timp ce produse alimentare veți cumpăra și în ce cantități, pas care va preveni atât abuzul, cât și risipa de alimente;
mergeți la cumpărături odihniți, sătui, cu o rezervă suficientă de timp pentru a citi cu precauție etichetele produselor alimentare;
gătiți un număr limitat de bucate pentru masa de sărbătoare, ar fi recomandată cifra de 2+2+2, dintre care 2 tipuri de salate, preferabil din crudități, 2 tipuri de gustări reci și 2 tipuri de gustări calde;
evitați abuzul de alcool – potrivit OMS, o cantitate sigură de consum a alcoolului nu există;
nu omiteți mesele principale în zilele de sărbătoare, pentru a nu consuma cantități mari de alimente seara târziu sau noaptea.

Aspectul calitativ. Pe masa de sărbătoare se pot regăsi frecvent produse bogate în calorii, sare, zahăr și grăsimi, dar sărace în nutrienții esențiali necesari organismului. Pentru a preveni această situație, vă recomandăm să:

puneți pe masă produse bogate în nutrienți, precum peștele și carnea proaspăt preparate, fructele, legumele, verdețurile, cerealele integrale și produsele din ele, nucile, semințele și produsele lactate;
optați pentru o varietate de produse, ceea ce presupune să gătiți zilnic, în cantități mici;
prioritizați salatele asezonate cu ulei nerafinat, presat la rece sau iaurt în locul celor cu adaos de maioneză;
evitați consumul abuziv de sare, zahăr și grăsimi saturate. Rețineți că OMS recomandă consumul zilnic a nu mai mult de 25 g de zahăr, 5 g de sare, 20 g de grăsimi saturate și 0 g de acizi grași TRANS;
alegeți să gătiți acasă și să evitați la maxim produsele ambalate, gata preparate din comerț;
aveți pe masa de sărbătoare apă plată și băuturi neîndulcite, excluzând la maxim băuturile carbogazoase și sucurile, inclusiv cele proaspăt stoarse.

Practicați activitatea fizică

Pentru a preveni acumularea kilogramelor în plus, una dintre cele mai eficiente strategii este echilibrarea zahărului din sânge (a glicemiei). Cu cât mai stabilă și lipsită de fluctuații este glicemia, cu atât mai mic este riscul de adaos a kilogramelor. O metodă de echilibrare a glicemiei este practicarea efortului fizic la scurt timp după masă (15-20 minute). Iată ce puteți face:

nu stați la masă încontinuu, acest obicei promovează abuzul alimentar și acumularea kilogramelor în plus de sărbători;
pregătiți un program de activități pentru oaspeții Dvs. Sărbătorile nu sunt doar despre mâncare, ci și despre amintiri.
mergeți la pas timp de 10-15 minute. Conform cercetărilor disponibile, această practică v-ar putea reduce glicemia cu 3-27%.
respectați recomandările OMS în perioada sărbătorilor: 150-300 minute de activitate fizică de la moderată la intensă pe săptămână și exerciții ce ar implica grupele de bază de mușchi cel puțin de două ori pe săptămână.

De ce ne îngrășăm iarna și dăm jos mai greu kilogramele în plus

Creșterea în greutate, în timpul iernii, variază de la persoană la persoană. Totuși, majoritatea oamenilor se îngrașă în timpul lunilor de iarnă, iar procesul de slăbire poate deveni ușor anevoios. Iată, mai jos, câteva motive care te pot face să adaugi în greutate și pe care trebuie să le iei în considerare:

Diete de slabit sustinute de stiinta + Exemple de meniuri

1. Mai multe ore de somn. Zilele lungi de vară sunt un stimulent excelent pentru a lucra mai productiv. Iar când se întunecă devreme și vremea este înnorată aproape tot timpul, este destul de firesc să vrei să stai întins pe canapea sau să dormi. În sezonul de iarnă, numărul orelor de activitate este mult mai mic, ceea ce duce adesea la creșterea în greutate.

2. Vremea este mai rece. Dacă-ți place vremea rece, probabil că vei prefera să stai acasă iarna în loc să mergi la plimbare sau la schi. Este foarte greu să te menții activ în această perioadă a anului. Dar în acest sens te pot ajuta prietenii cu care poți ieși afară chiar și în sezonul rece.

3. Tulburări afective sezoniere. Lipsa razelor soarelui, în timpul iernii, poate avea un impact semnificativ asupra stării de spirit și a sănătății. Mulți oameni dezvoltă tulburări afective sezoniere în această perioadă. Iar acest lucru duce adesea la o hrană mai nesănătoasă, evitarea întâlnirii cu prietenii și a plimbărilor, ceea ce poate afecta greutatea.

4. Sărbătorile de iarnă. Sezonul sărbătorilor de Anul Nou aduce numeroase petreceri cu rudele, cu prietenii și colegii, care sunt însoțite de un consum de alimente bogate în calorii și băuturi alcoolice.

Mâncarea excesivă este obișnuită, iar problema este că nu se întâmplă o dată, ci aproape zilnic, timp de două săptămâni.

5. Mâncare grea. Când afară este frig, majoritatea persoanelor consumă alimente mai grele. De fapt, orice masă contribuie la creșterea temperaturii corpului, ceea ce poate fi un motiv pentru o poftă de alimente mai grase și bogate în calorii.

6. Consumul de alcool. În timpul iernii, unii oameni beau din ce în ce mai mult alcool, și mai ales vin fiert, care este bogat în calorii și poate provoca creșterea în greutate. Și atunci când alcoolul este combinat și cu alimente grele, atunci este aproape imposibil de evitat kilogramele în plus.

7. Consumul excesiv de dulciuri. Vremea înnorată, lipsa soarelui, zilele mai scurte, dispoziția proastă, depresia, lipsa de energie – toate acestea sunt motivele care te obligă să consumi, iarna, mai multe dulciuri. Zahărul te face să te simți mai fericit, îți dă energie, dar odată cu ea și kilograme în plus.

8. Dezechilibru hormonal. Lipsa razelor soarelui poate avea un efect profund asupra producerii de hormoni, în special a celor care reglează somnul. În această perioadă a anului, hormonii sunt sintetizați în cantități mai mari, iar senzația de somnolență poate reduce semnificativ dorința de a merge la sală sau de a face mișcare acasă.

9. Accelerarea metabolismului. Deși acest lucru poate părea un lucru bun, un metabolism mai rapid poate duce la creșterea în greutate în loc de pierderea kilogramelor. Metabolismul este stimulat pentru a folosi mai multă energie și pentru a menține corpul cald.

O persoană trebuie să consume mai multe alimente pentru a satisface nevoile crescute de energie ale organismului. Prin urmare, atunci când simți o poftă de mâncare, nu uita că metabolismul nu s-a accelerat suficient pentru a transforma complet toate caloriile consumate în energie.

10. Mănânci mai puține alimente proaspete. În timpul iernii, nu există atât de multă mâncare proaspătă ca vara, așa că mulți oameni consumă alimente ambalate. Și pentru a preveni acest lucru, aprovizionează-te cu fructe și legume de sezon și mănâncă morcovi sau un măr în loc de chipsuri.

sursa