Echinocțiul de toamnă 2023: Începe toamna astronomică, când ziua se reduce treptat, iar noaptea crește

Echinocțiul de toamnă din 2023 are loc astăzi, pe 23 septembrie, la ora 9.50, și marcheză momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică.

Echinocțiul de toamnă marchează începutul toamnei astronomice. Ulterior, ziua se va micșora în emisfera nordică, iar noaptea va crește, urmând ca durata de întuneric să ajungă la maximum la solstițiul de iarnă, la finalul lunii decembrie. Totodată, în acest interval se va trece la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată, pentru că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

Ce este echinocțiul

Echinocțiul reprezintă fenomenul în care ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ. Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

Echinocţiul de primăvară este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20 martie – acest moment reprezintă echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii (proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Echinocțiul de primăvara va avea loc și în următorii ani pe 20 martie, dar la ore diferite.

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. Treptat, ziua se va micșora în emisfera nordică, iar noaptea va crește, urmând ca durata de întuneric să ajungă la maximum la solstițiul de iarnă.

Echinocțiul de toamnă va avea loc în 2024 și 2025 pe 22 septembrie, apoi în 2026 și 2027 pe 23 septembrie, urmând să revină pe 22 septembrie în 2028.

sursa: www.digi24.ro

Reguli de bază care trebuie respectate la cimitir de Blajini. Sfaturi de la un preot

În ajunul Paștelui Blajinilor, preotul Maxim Melinti a enumerat câteva reguli de bază care trebuie să fie respectate în aceste zile la cimitir.

Potrivit preotului, oamenii nu trebuie să facă schimb de pomeni unii cu alții, însă să facă milostenie cu cei care într-adevăr au nevoie.

„Aprindeți o lumânare și rugați-vă pentru cei adormiți!  Vă îndemn deci, înainte de toate, să faceţi cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumiri, pentru toţi oamenii. (1 Timotei 2,1). Amintiți-vă despre faptele demne ale înaintașilor voștri, îndemnând și copiii să le urmeze pilda cea bună!  Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa. (Evrei 13,7)”, susține Maxim Melinti. 

De asemenea, după ce plecați de la cimitir, preotul îndeamnă să nu lăsați gunoi și mâncare pe morminte, întrucât cei adormiți nu au nevoie de mâncare și băutură, ci de rugăciunile noastre. Totodată, nu consumați alcool, nu mâncați, nu fumați, nu înjurați în apropiere de morminte.

„Faceți masa de pomenire acasă sau amenajați o masă pentru cei din familii defavorizate. (…) Demonstrați că sunteți oameni civilizați, onești, modești și credincioși. Din gura voastră să nu iasă niciun cuvânt rău, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuinţă, ca să dea har celor ce ascultă. (Efeseni 4,29). Îmbrăcați-vă decent din respect pentru cei răposați (și bărbați, și femei, și copii). Nu dați importanța obiceiurilor băbești, ci mai degrabă ascultați de învățăturile evanghelice și ale sfinților părinți. Aveți grijă de mormintele strămoșilor voștri”, mai scrie preotul, potrivit www.stiri.md.

Părintele menționează că mormintele de lux nu țin de creștinism. De asemenea, el atrage atenția asupra coroanelor aruncate la gunoi, ceea ce înseamnă doar bani risipiți fără folos.

„În perioada pregătirilor de Blajini, găsim mormane de coroane, care s-au deteriorat, au ruginit și au fost aruncate la gunoi de către rudele celui răposat. Să educăm credincioșii noștri că aceste coroane, scumpe de altfel, nu ajută la mântuirea sufletelor celor adormiți, iar banii pentru achiziționarea lor ar putea fi oferiți familiei ca sprijin pentru nevoile ce decurg din decesul respectivei persoane. (…) Atâta timp cât așteptați ca preotul să vină la mormântul vostru și să vă facă rânduiala cuvenită, recomand ca membrii familiei să citească „Acatistul pentru cei adormiți”. Când te rugai tu şi nora ta Sara, eu duceam pomenirea rugăciunii voastre înaintea Celui Sfânt şi când îngropai tu pe cei morţi, încă eram cu tine. (Tobit 12, 12)”, a conchis părintele Maxim Melinti. 

Un piscicultor din Ialoveni riscă să falimenteze din cauza pelicanilor

Mii de pelicani au venit pe lacurile din raionul Ialoveni. De câteva săptămâni aceste păsări bucură ochiul vizitatorilor, creând un tablou de nedescris pe apa lacului. Partea proastă e că pelicanii mănâncă peștele crescut de gestionarii bazinelor acvatice. Pierderile sunt imense, spun ei. Piscicultorii se văd nevoiți să-i sperie zi și noapte, cu artificii speciale sau să îi alunge cu barca, însă păsările vin iar și iar.

Un piscicultor din Ialoveni riscă să falimenteze din cauza pelicanilorFoto: moldova1.md

De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Mediului menționează că nu au un mecanism de reglementare în acest sens. Cert este că în lunile mai și iunie numărul pelicanilor pe teritoriul țării este în creștere. Aceste păsări aflate în Cartea Roșie sunt ocrotite de stat, transmite moldova1.md.

Sergiu Coval arendează lacul din satul Nimoreni de mai bine de patru ani. Atunci a și investit în creșterea puieților de pește. Și-a început afacere cu fiul său, însă de curând băiatul a decis să plece la muncă peste hotare.

„Am avut eu niște bani și i-am investit, banii de la nunta băiatului i-a investit aici. Am populat din abundență. A dat Dumnezeu niște ploi bune, a fost apă, iazul plin a fost, condiții foarte bune am avut pentru a crește peștele. Cu patru ani în urmă ei au fost aproximativ 400, 300 de capete, acum avem sunt în jur la vreo 3-4 mii de bucăți”, a spus piscicultorul.

Timp de patru ani, Sergiu Coval a investit peste un milion și jumătate de lei, iar acum munca i se risipește văzând cu ochii, spune antreprenorul.

„Cred că am pierdut lupta cu pelicanii. Ne gândeam că în toamnă trebuia să începem realizarea, dar cu părere de rău nu. După calcule minimum putea să fie 70 de tone. Ei fac și risipă mare. Când ei fac potcoava de a înconjura peștele, atunci peștele haotic nici nu știe ce să facă, el sare și pe mal. Imaginați-vă noaptea el sare pe mal, dimineața din el mult e mort. Cred că o să oprim activitatea”, a mai spus Sergiu Coval.

Contactat de Moldova 1, secretarul de stat al Ministerului Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că la minister acum nu există un mecanism pentru a ajuta antreprenorii aflați într-o astfel de situație, însă autoritățile sunt deschise pentru colaborare.

„Activitatea piscicolă este una economică, iar piscicultorii trebuie să întreprindă măsuri să-și asigure lacurile și pierderile. Astăzi la minister nu există un mecanism prin care am putea să calculăm prejudiciul păsărilor sau prejudiciul calculat din cauza păsărilor, dar suntem deschiși pentru discuții pentru a găsi un mecanism pentru a asigura piscicultorii și activitatea economică”, a explicat Gheorghe Hajder.

Pelicanii sunt cele mai mari păsări de la noi, având dimensiunea de 150-170 cm și cântărind peste 10 kilograme. În Republica Moldova, atât pelicanul creț, cât și cel comun, sunt incluși în Cartea Roșie ca specii în pericol de dispariție.

Cum a votat juriul din Moldova în finala Eurovision Song Contest 2024. Căror țări a oferit punctajele maxime

Sâmbătă, 11 mai, s-a desfășurat finala concursului muzical Eurovision Song Contest 2024. Tradițional, după evoluția tuturor artiștilor pe scena competiției, juriul din cele 37 de țări votează, de la 1 la 12 puncte, piesele participante.

În acest an, Republica Moldova a oferit cele 12 puncte Ucrainei, transmite Diez.

Mai jos, puteți vedea cum a votat juriul din Republica Moldova:
Ucraina – 12 puncte;
Italia – 10 puncte;
Croația – 8 puncte;
Elveția – 7 puncte;
Franța – 6 puncte;
Lituania – 5 puncte;
Portugalia – 4 puncte;
Israel – 3 puncte;
Luxemburg – 2 puncte;
Suedia – 1 punct.

La ediția din acest an, rezultate din partea Republicii Moldova au fost anunțate de către Doina Stimpovschii.

Judocanul Denis Vieru a cucerit medalia de bronz la Grand Slam-ul de la Baku
Articolul anterior
Andrei Spînu, vizită la drumul din orașul Sângerei aflat în renovare: ,,Până la sfârșitul anului, strada va fi deschisă circulației”
Articolul următor