Finlanda este în continuare cea mai fericită ţară din lume. Ce îi face pe finlandezi fericiți

Nivelurile ridicate de încredere socială ale Finlandei ar putea fi unul dintre motivele pentru care țara a fost clasată drept cea mai fericită din lume. Țara este cunoscută și pentru concentrarea pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Finlandezii sunt surprinși că oamenii din alte țări nu au „abilități simple”, cum ar fi cum să aprindă un foc în natură.

Nivelurile ridicate de încredere socială ale Finlandei ar putea fi unul dintre motivele pentru care țara a fost clasată drept cea mai fericită din lume timp de șase ani la rând. După cum notează World Happiness Report, care face clasamentul, cei mai mulți finlandezi se așteaptă să le fie returnat portofelul dacă îl pierd.

Când Frank Martela a fost întrebat ce îl face fericit, mi-a întins telefonul și mi-a arătat o fotografie cu un șir de biciclete pentru copii viu colorate. „Îmi duceam cel mai mic copil la grădiniță când am văzut toate aceste biciclete minuscule – sute dintre ele parcate afară”, a spus el.

Martela, un filosof și cercetător la Universitatea Aalto din Espoo, la 12 mile de capitala Finlandei Helsinki, prețuiește libertatea celor trei copii ai săi acolo, scrie Alephnews, conform Insider.

„Copiii mici se pot mișca singuri”, a spus el. „Este ceva la care finlandezii s-ar putea să nu se gândească dacă nu au fost niciodată în afara țării. Ei pur și simplu iau asta de la sine înțeles.”

„În Helsinki este absolut normal să lași copilul afară, evident cu un monitor pentru bebeluși și dacă se poate lângă fereastră, astfel încât să poți vedea căruciorul la cumpărături sau la cafea”, a spus Jennifer De Paola, psiholog social și expert în domeniul Fericirea finlandeză care s-a mutat în Finlanda când avea 25 de ani.

Pentru finlandezi există un echilibru între viața profesională și cea privată

Țara este cunoscută și pentru concentrarea pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Heli Jimenez a spus că finlandezii sunt surprinși că oamenii din alte țări nu au „abilități simple”, cum ar fi cum să aprindă un foc în natură. Așa că finlandezii au eliberat copiii, au încredere în vecinii lor, comunică cu natura și părăsesc serviciul la timp.

Dar întreabă-i ce părere au despre raportul de fericire și vei primi un răspuns surprinzător. „Suntem întotdeauna surprinși că suntem încă primii”, mi-a spus Meri Larivaara, un avocat al sănătății mintale, într-o altă cafenea din Helsinki. „În fiecare an are loc o dezbatere de genul «Cum este posibil acest lucru?»”. De fapt, localnicii au fost exasperați de sondaj și chiar enervați de percepția globală despre ei ca fiind fericiți.

„Nu suntem de acord cu asta, nu este real pentru noi”, a spus un designer de interior.

Un cuvânt mai bun pentru a-i descrie pe finlandezi ar fi „conținut”, a spus Jimenez. „Pentru că suntem mulțumiți de viața noastră”.

O parte a problemei

O parte a problemei este cu sondajul în sine, care este publicat de Rețeaua de soluții pentru dezvoltare durabilă a Națiunilor Unite și scris de o echipă de experți independenți. Datele de clasament sunt preluate din sondajul Gallup World Poll, un sondaj mondial care le cere oamenilor să-și evalueze viața pe o scară imaginară care măsoară cea mai bună și cea mai proastă viață posibilă pentru ei. Respondenții își notează propria viață pe o scară de la 0 la 10.

„Întrebarea pe care au pus-o participanților este cât de mulțumit sunteți de viața voastră în acest moment. Deci nu se menționează fericirea”, a spus De Paola.

„Fericirea are mai mult de-a face cu emoțiile și cu modul în care emoțiile sunt comunicate”, a spus ea, arătând spre cercetări în care a studiat asocierile de cuvinte pe rețelele sociale. „Așadar, a zâmbi, a fi vesel, a fi vesel sunt mai mult legate de fericire decât de conceptul de satisfacție a vieții. Este pur și simplu mai sexy să-l numim Raportul Fericirii Mondiale decât să-l numești raportul privind satisfacția în viață.”

Finlandezii nu se consideră oameni excepțional de fericiți. De fapt, țara poate fi destul de pesimistă. Aceștia „nu sunt atât de buni să creeze o atmosferă de optimism”, a spus Larivaara, avocatul sănătății mintale. Dar se grăbește să adauge că pesimismul și mulțumirea pot exista simultan.

Finlandezii sunt adesea persoane introvertite

Finlandezii sunt adesea stereotipati ca fiind introvertiți, se ocupă de treburile lor, spune o bunica finlandeză.

În timpul verii, cei cu posibilități s-ar putea retrage în cabane private de vară în mediul rural timp de câteva săptămâni. Da, clima este aspră. Iernile țării sunt reci și anormal de întunecate, mai ales în nord, unde iarna este întuneric aproape continuu.

Dar este adevărat și că finlandezii sunt foarte mulțumiți cu ceea ce au. „Ne sună și ne întreabă dacă ne plac viețile noastre. Spunem doar că nu este nimic în neregulă acum, poate sunăm înapoi mâine”, a spus un localnic despre sondaj.

Finlandezii nu au unele dintre fricile intense pe care le-ai putea găsi în alte locuri

În general, aceștia sunt, de asemenea, mai puțin dramatici în aspirațiile lor când vine vorba de lucruri precum bogăția și, în general, împărtășesc o idee „accesabilă” despre ceea ce înseamnă să fii mulțumit cu viața ta. „Nu aș spune că nu visează, dar visează realizabil”, a spus De Paola.

Rusia afirmă că a capturat un nou sat din regiunea Harkov

Rusia a afirmat sâmbătă că a capturat un sat de lângă oraşul Vovceansk, în regiunea ucraineană Harkov, unde armata rusă a lansat săptămâna trecută o ofensivă.

„Unităţile grupului de nord au eliberat satul Stariţa din regiunea Harkov şi îşi continuă avansarea în profunzimea poziţiile defensive ale inamicului”, a anunţat într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.

Aproape zece mii de persoane au fost constrânse să-şi părăsească locuinţele din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în urma unor atacuri terestre ale forţelor armate ruse.

Moscova a atacat mai multe localităţi, printre care Vovceansk, situat la numai cinci kilometri de frontieră, informează AFP, preluat de Agerpres.

Forţele ruse au ocupat 278 de kilometri pătraţi între 9 şi 15 mai, cele mai mari cuceriri teritoriale ale lor de la sfârşitul lui 2022, potrivit unui calcul al AFP pe baza unor date ale Institute for Study of War (ISW).

Moldoveanca Mia Rusu a cucerit jurații de la „Românii au talent” cu interpretarea piesei „Adagio”, a Larei Fabian

În prima semifinală a sezonului 14 „Românii au talent”, Mia Rusu a primit ropote de aplauze pentru interpretarea uluitoare a piesei „Adagio”. Andra a fost cucerită iremediabil de talentul artistei în devenire, scrie protv.ro.

Andra: „A fost atât de bine. Doamne, ce frumos poți să cânți! Talentul nu te-a dezamăgit. Ești extraordinară!”

Mihai Bobonete: „Ai niște calități ieșite din comun. Cred că vei deveni o mare cântăreață”.

Mia Rusu are 12 ani și este din Chișinău, Moldova. Tânăra a dovedit că este talentată și foarte ambițioasă, pasiunea pentru muzică descoperind-o la vârsta de cinci ani, atunci când a început să cânte melodiile din filmele și desenele animate pe care le urmărea.

​Observând acest talent, mama ei a decis să o înscrie la școala de muzică. De atunci, Mia a continuat să cânte, dezvoltându-și pasiunea pentru muzică.

Părinții ei, tatăl jurnalist și mama contabilă la un salon de frumusețe, au susținut-o în această călătorie. Mia a participat la toate concertele și festivalurile la care a avut ocazia, dorind să-și dezvolte abilitățile și să-și îmbunătățească performanța.

Pasiunile Miei, însă, nu se opresc la muzică. În timpul liber, ea învață să creeze animații pe calculator și studiază programarea, lucrând cu determinare, pentru a înțelege toate aspectele acestui domeniu fascinant. Cu toate acestea, visul ei cel mare este să devină cântăreață de operă.

„Este o fată foarte curajoasă pentru că a ales o melodie atât de grea, cu foarte multe schimbări de tonalitate. Ai atins toate notele! Bravo!”, a spus Andra, în timpul audițiilor.

„Mi se pare că ești genul de copil care zâmbește, dă din cap, acceptă tot ce i se spune, dar de fapt știe exact ce vrea. Cred că ești făcută pentru muzică! Ai în față un drum lung, dar o să reușești să își îndeplinești tot ce ți-ai pus în minte”, a mărturisit Dragoș Bucur, la audiții.

Cosmonautul rus, uitat și abandonat în spațiu: Povestea incredibilă a ultimului cetățean al URSS

În anii de tranziție tumultuoasă care au marcat sfârșitul Uniunii Sovietice și începutul unei noi ere pentru Rusia, povestea cosmonautului Sergei Krikalev se distinge ca o mărturie a sacrificiului și devotamentului uman. În timp ce lumea asista la sfârșitul unei superputeri, Krikalev orbita tăcut, la sute de kilometri deasupra Pământului, pe stația spațială Mir, scrie playtech.ro.

Era anul 1991, iar Uniunea Sovietică era în agonie. Boris Elțîn se afla în fruntea unei mișcări care avea să schimbe cursul istoriei. În timp ce ciocanul și secera erau îndepărtate de pe Kremlin, Krikalev se afla la 350 de kilometri de Rusia, orbitând Pământul cu 7.7 km pe secundă și încercând să înțeleagă ce se întâmpla pe planeta pe care o privea de sus.

Lansare într-o lume în schimbare

Sergei Krikalev a decolat de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan pe 18 mai 1991, împreună cu primul cosmonaut britanic, Helen Sharman, și colegul său sovietic, Anatoly Artsebarsky. Lansarea părea să fie o misiune de rutină, dar nimeni nu putea prevedea ce avea să urmeze.

După ce au andocat cu stația Mir, Krikalev și colegii săi s-au pregătit pentru o misiune care ar fi trebuit să dureze doar câteva luni. Dar, pe măsură ce evenimentele de pe Pământ se desfășurau, planurile lor s-au schimbat dramatic. Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice, implementa reforme economice și politice care, în loc să stabilizeze țara, au dus la creșterea nemulțumirilor și, în cele din urmă, la colapsul imperiului sovietic.

Captiv în spațiu

În timp ce tancurile rusesc rămâneau la Moscova și Uniunea Sovietică se dezintegra, Krikalev și Artsebarsky primeau vești tulburătoare: zborurile de schimb programate pentru a-i aduce acasă au fost anulate din cauza tăierilor bugetare. În loc să se întoarcă pe Pământ, ei au fost nevoiți să rămână pe Mir, încercând să mențină stația funcțională în ciuda resurselor limitate și a incertitudinii care plana asupra viitorului lor.

Krikalev avea o fiică de nouă luni acasă și, în conversațiile săptămânale cu soția sa, Elena, înțelegea că lucrurile se înrăutățeau. Inflația galopantă eroda valoarea salariului său de cosmonaut, iar familia sa se lupta să se descurce. Când Krikalev a cerut miere și lămâi pentru a-și ridica moralul, acestea nu au putut fi găsite. În cele din urmă, a primit un borcan de hrean în loc.

Speranța și sacrificiul

Krikalev a continuat să orbiteze Pământul, devenind tot mai conștient de schimbările dramatice de acasă. Lovitura de stat din august 1991 și prăbușirea Uniunii Sovietice au făcut ca situația să fie și mai incertă. El a fost informat că nu există bani pentru a-l aduce înapoi pe Pământ și a fost nevoit să rămână răbdător și dedicat misiunii sale.

În cele din urmă, în martie 1992, a sosit vestea mult așteptată: guvernul german a plătit 24 de milioane de dolari pentru a trimite un cosmonaut pe Mir, iar banii au finanțat zborul de întoarcere al lui Krikalev. Pe 25 martie 1992, după mai mult de 10 luni în spațiu și peste 5.000 de orbite complete, Krikalev a fost adus înapoi pe Pământ.

Un erou necunoscut

Krikalev a stabilit un record pentru cel mai lung timp petrecut continuu în spațiu la acea vreme, dar realizările sale au fost eclipsate de evenimentele istorice de pe Pământ. Orașul său natal, Leningrad, se numea acum Sankt Petersburg, iar comunismul, ideologia care a facilitat cariera și zborurile sale în spațiu, era acum discreditat pe scară largă.

Deși a avut nevoie de săptămâni pentru a se recupera de la efectele zborului spațial, Krikalev nu a renunțat la pasiunea sa. A zburat de patru ori, inclusiv ca membru al primei echipe comune ruso-americane a navetei spațiale și ca rezident pe termen lung al Stației Spațiale Internaționale.

Sergei Krikalev rămâne un simbol al devotamentului și sacrificiului pentru explorarea spațială și un exemplu al ultimei pagini din epopeea sovietică în spațiu. Honorat atât de Uniunea Sovietică, cât și de Rusia, el este un erou necunoscut pentru mulți, dar povestea sa incredibilă merită să fie spusă și apreciată.

Ucraina anunţă recucerirea a trei localităţi
Articolul anterior
Risc de holeră în Marea Neagră. Autorităţile din Odesa au interzis oamenilor să meargă la plajă
Articolul următor