Premieră în Europa. O dronă a transportat țesut uman între două spitale belgiene

O dronă a efectuat marți zboruri de testare la Anvers, în estul Belgiei, pentru a transporta țesut uman de la un spital la altul, o premieră în Europa care ar putea economisi timp prețios în timpul operațiilor, potrivit Le Figaro citat de g4media.ro.

Drona, pilotată de compania flamandă Helicus, a părăsit o clădire a rețelei spitalicești ZNA din Anvers și a aterizat patru minute mai târziu pe acoperișul filialei Sint-Augustinus a spitalelor GZA, la 800 de metri distanță: în interiorul unui tub atașat dronei se afla o fiolă care conținea țesut uman potențial canceros pentru a fi analizat în laboratorul Sint-Augustus.

Acest zbor de testare, urmat de alte trei în cursul zilei, este o premieră: Helicus este în prezent singura companie europeană care a primit la jumătatea lunii iunie autorizația de a organiza zboruri cu drone în scopuri medicale, deasupra unui oraș și pilotate de la distanță, în afara câmpului vizual al operatorului. Aceste teste, efectuate cu o aeronavă a producătorului belgian SABCA, vin înaintea unui nou regulament european așteptat în 2023, care va permite utilizarea pe scară largă a dronelor pentru a transporta țesut uman. Helicus se bazează pe dezvoltarea comercială și pe zboruri regulate până în 2024.

Combinarea vitezei și a regularității

„În fața costurilor în creștere ale sistemelor de sănătate, serviciile tehnice medicale costisitoare, cum ar fi laboratoarele, pot fi centralizate într-un singur loc”, permițând spitalelor vecine să își transporte eșantioanele, a explicat pentru AFP Mikael Shamim, CEO al Helicus. Dar „marele avantaj al dronelor este că ele combină viteza, reducând timpul mediu de transport, cu regularitatea, ceea ce garantează fiabilitatea logistică”, argumentează el.

Directorii grupurilor spitalicești ZNA și GZA se pregătesc deja pentru intrarea în vigoare a noilor reglementări europene. „Timpii de livrare sunt esențiali, iar absența ambuteiajelor în aer asigură timpi de zbor fiabili”, spune Els van Doesburg, președintele ZNA, menționând că o călătorie care durează 21 de minute în cel mai bun caz cu mașina „va dura 10 minute cu drona”. Cele patru laboratoare ale celor două rețele ZNA și GZA trebuie să proceseze 1.200 de probe chirurgicale pe an, care trebuie analizate de urgență pentru depistarea celulelor canceroase, printre altele, pentru a determina evoluția ulterioară a operației. Acestea sunt transportate pe șosea, uneori cu taxiul.

„Atunci când îndepărtează o tumoare, chirurgul încearcă să cruțe cât mai mult din țesutul înconjurător, dar pentru a se asigura că tumora a fost îndepărtată complet, se trimit probe la laborator în timpul intervenției”, iar rezultatele „trebuie să fie gata în 30 de minute”, subliniază Sabine Declercq, medic patolog la GZA. Deocamdată, doar probele pentru analize (țesuturi umane, urină, probe de sânge) sunt vizate de transportul cu drone, dar Helicus analizează deja posibilitatea de a transporta pungi de sânge sau organe pentru transplant. „Am întreprins studii, dar va dura ani de zile, pentru că provocarea este mai complicată: la un volum mai mare, trebuie să adaugi elemente de răcire”, spune Mikael Shamim.

Un piscicultor din Ialoveni riscă să falimenteze din cauza pelicanilor

Mii de pelicani au venit pe lacurile din raionul Ialoveni. De câteva săptămâni aceste păsări bucură ochiul vizitatorilor, creând un tablou de nedescris pe apa lacului. Partea proastă e că pelicanii mănâncă peștele crescut de gestionarii bazinelor acvatice. Pierderile sunt imense, spun ei. Piscicultorii se văd nevoiți să-i sperie zi și noapte, cu artificii speciale sau să îi alunge cu barca, însă păsările vin iar și iar.

Un piscicultor din Ialoveni riscă să falimenteze din cauza pelicanilorFoto: moldova1.md

De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Mediului menționează că nu au un mecanism de reglementare în acest sens. Cert este că în lunile mai și iunie numărul pelicanilor pe teritoriul țării este în creștere. Aceste păsări aflate în Cartea Roșie sunt ocrotite de stat, transmite moldova1.md.

Sergiu Coval arendează lacul din satul Nimoreni de mai bine de patru ani. Atunci a și investit în creșterea puieților de pește. Și-a început afacere cu fiul său, însă de curând băiatul a decis să plece la muncă peste hotare.

„Am avut eu niște bani și i-am investit, banii de la nunta băiatului i-a investit aici. Am populat din abundență. A dat Dumnezeu niște ploi bune, a fost apă, iazul plin a fost, condiții foarte bune am avut pentru a crește peștele. Cu patru ani în urmă ei au fost aproximativ 400, 300 de capete, acum avem sunt în jur la vreo 3-4 mii de bucăți”, a spus piscicultorul.

Timp de patru ani, Sergiu Coval a investit peste un milion și jumătate de lei, iar acum munca i se risipește văzând cu ochii, spune antreprenorul.

„Cred că am pierdut lupta cu pelicanii. Ne gândeam că în toamnă trebuia să începem realizarea, dar cu părere de rău nu. După calcule minimum putea să fie 70 de tone. Ei fac și risipă mare. Când ei fac potcoava de a înconjura peștele, atunci peștele haotic nici nu știe ce să facă, el sare și pe mal. Imaginați-vă noaptea el sare pe mal, dimineața din el mult e mort. Cred că o să oprim activitatea”, a mai spus Sergiu Coval.

Contactat de Moldova 1, secretarul de stat al Ministerului Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că la minister acum nu există un mecanism pentru a ajuta antreprenorii aflați într-o astfel de situație, însă autoritățile sunt deschise pentru colaborare.

„Activitatea piscicolă este una economică, iar piscicultorii trebuie să întreprindă măsuri să-și asigure lacurile și pierderile. Astăzi la minister nu există un mecanism prin care am putea să calculăm prejudiciul păsărilor sau prejudiciul calculat din cauza păsărilor, dar suntem deschiși pentru discuții pentru a găsi un mecanism pentru a asigura piscicultorii și activitatea economică”, a explicat Gheorghe Hajder.

Pelicanii sunt cele mai mari păsări de la noi, având dimensiunea de 150-170 cm și cântărind peste 10 kilograme. În Republica Moldova, atât pelicanul creț, cât și cel comun, sunt incluși în Cartea Roșie ca specii în pericol de dispariție.

Cum a votat juriul din Moldova în finala Eurovision Song Contest 2024. Căror țări a oferit punctajele maxime

Sâmbătă, 11 mai, s-a desfășurat finala concursului muzical Eurovision Song Contest 2024. Tradițional, după evoluția tuturor artiștilor pe scena competiției, juriul din cele 37 de țări votează, de la 1 la 12 puncte, piesele participante.

În acest an, Republica Moldova a oferit cele 12 puncte Ucrainei, transmite Diez.

Mai jos, puteți vedea cum a votat juriul din Republica Moldova:
Ucraina – 12 puncte;
Italia – 10 puncte;
Croația – 8 puncte;
Elveția – 7 puncte;
Franța – 6 puncte;
Lituania – 5 puncte;
Portugalia – 4 puncte;
Israel – 3 puncte;
Luxemburg – 2 puncte;
Suedia – 1 punct.

La ediția din acest an, rezultate din partea Republicii Moldova au fost anunțate de către Doina Stimpovschii.

Ucraina, locul 3 la Eurovision 2024. ,,Mulțumim, Moldova pentru cele 12 puncte!”

Ucraina s-a clasat pe locul 3 la Eurovision Song Contest 2024. Artistele Alena și Yana au reprezentat Ucraina cu piesa Teresa & Maria și au stabilit un record unic la Eurovision 2024. Acest lucru are o semnificație istorică, transmite presa ucraineană: de 18 ani, Ucraina se califică constant în marea finală Eurovision!

Anul acesta, Ucraina a luat 12 puncte din partea Moldovei și Cehiei, iar 10 puncte au fost acordate de Franța.

Jennifer Lopez a publicat fotografii cu rochiile de mireasă de la nunta cu Ben Affleck
Articolul anterior
Angela Merkel a primit Premiul UNESCO pentru Pace
Articolul următor