Cele 5 mari necunoscute despre Coronavirus, la un an de la apariția infecției

11/12/2020

Virusul care a dat peste cap viața întregii planete are deja un an de când a provocat oficial primele îmbolnăviri, în orașul Wuhan și provincia Hubei din China, dar încă multe necunoscute – de la modalitatea în care se transmite, cine face o formă ușoară și cine riscă o formă gravă a bolii, ce sechele pe termen lung provoacă această infecție sau când va veni mult așteptatul moment în care ne vom putea relua viața normală.

Care sunt cele mai mari necunoscute despre virus până în acest moment, însoțite de explicații ale specialiștilor:

1. Cum se transmite coronavirusul?

Coronavirusul se transmite, conform medicilor consultați de HotNews.ro pe parcursul lunilor de pandemie, în două feluri: prin picături nazofaringiene pe care le eliminăm în timpul vorbitului, tusei și strănutului și prin mâini murdare.

Practic, principalul risc este atunci când oamenii stau la distanță mai mică de 1,5 – 2 metri unul față de altul, în special în spații închise, dar și în spații deschise.

Purtarea măștii împiedică infectarea, dar nu 100%. În funcție de tipul măștii și de filtre, aceasta poate proteja persoana care o poarta sau doar persoanele din jurul acesteia. Practic, unele dintre măști – cele mai simple – nu îi protejează pe purtătorii lor decât dacă și persoanele aflate în jurul lor poartă mască.

De asemenea, mâinile trebuie dezinfectate frecvent pentru a evita infectarea, în special după ce sunt atinse suprafețe atinse și de alte persoane.

Modalitatea de transmitere a virusului are însă în continuare multe necunoscute: specialiștii nu au reușit să cadă de acord în cât timp se transmite virusul într-un spațiu închis de la o persoană infectată la alte persoane aflate în încăpere: unii medici vorbesc despre 15 minute, alții despre 20 de minute iar alții spun că acest lucru nu este cunoscut cu exactitate.

În ceea ce privește suprafețele contaminate, nu este clar nici acum cât timp rezistă virusul pe suprafețe.

2. Cine face o formă ușoară și cine face o formă gravă a bolii sau ajunge chiar la deces?

La un an de la primele cazuri oficiale de îmbolnăvire, cine va face o formă asimptomatică sau ușoară a bolii și cine va face o formă gravă sau va ajunge chiar la deces reprezintă în continuare o loterie.

Statistic, aproximativ 5% dintre persoanele diagnosticate cu COVID-19 fac o formă gravă a bolii, iar în jur de jumătate dintre formele grave duc la deces.

Chiar dacă majoritatea persoanelor care fac forme grave ale bolii sunt în vârstă sau suferă și de alte afecțiuni, medicii consultați în ultimul an de HotNews.ro avertizează că nu este o regulă. Oricine poate face o formă gravă, la orice vârstă și fără să aibă alte afecțiuni, iar în lume s-au înregistrat astfel de cazuri, inclusiv soldate cu decese.

3. Cât de precise sunt testele pentru depistarea coronavirusului?

În acest moment, cele mai sigure teste pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV2 sunt testele RT-PCR prelucrate în laborator. Testele rapide sunt mult mai puțin precise, având o sensibilitate de doar 50%-60%.

Chiar și testele PCR, considerate cele mai sigure și prelucrate în laborator, pot da însă rateuri – rezultate fals pozitive sau fals negative. Aceste cazuri sunt în general excepții și țin mai mult de modul în care au fost recoltate și transportate probele până la laborator, au explicat recent specialiști în medicină de laborator, pentru HotNews.ro.

4. Ce sechelele pe termen lung rămân după vindecarea de infecția propriu-zisă și cine rămâne cu ele?

Cele mai frecvente sechele cu care pot rămâne pacienții vindecați de infecția cu SARS-CoV2 sunt cele pulmonare, însă există cazuri când infecția duce la coagularea sângelui și poate afecta funcția cardiacă, hepatică și renală sau poate duce la insuficiență multiplă de organ.

Ca și în cazul persoanelor care dezvoltă forme grave ale bolii în urma infectării sau ajung chiar la deces, nici în cazul sechelelor nu există o regulă, iar în acest moment pare să fie vorba despre o loterie.

5. Când va lua sfârșit pandemia?

Potrivit specialiștilor, despre începutul sfârșitului pandemiei vom putea vorbi în momentul în care un procent de aproximativ 70% din populația globului va avea imunitate în fața virusului. Imunitatea se poate obține fie prin anticorpii care apar după ce ai trecut prin boală, fie prin vaccinare.

Întreaga lume s-a mobilizat pentru dezvoltarea în timp record a unui vaccin sigur și eficient împotriva virusului, iar în scurt timp, vaccinarea anti-COVID va începe, simultan, în multe țări.

Când se va ajunge la gradul de imunizare a 70% din populație și când ne vom putea relua viața normală rămân însă niște necunoscute în acest moment.

sursa: www.hotnews.ro

Avertisment! Numărul bolnavilor de cancer s-ar putea dubla curând

Tot mai multe cazuri de cancer. Potrivit chirurgului clujean Patriciu Achimaș Cadariu, este esențial să ne pregătim încă de acum pentru o creștere rapidă a numărului de îmbolnăviri, pe fondul îmbătrânirii populației și a unui stil de viață nesănătos, accentuat de o monitorizare deficitară a pacienților din grupurile de risc. Declarațiile au fost prezentate de Actual de Cluj, scrie doctorulzilei.ro.

Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu este specializat în obstetrică-ginecologie și a deținut funcția de ministru al sănătății în guvernul Dacian Cioloș. Este conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și doctor în științe medicale.

„Evit să fac previziuni alarmiste, dar este posibil ca volumul de pacienți, în special în domeniul cancerului, să crească cel puțin dublu în viitor. Referitor la afecțiunile cardiovasculare, nu fiind expert în acest domeniu, cred că ar fi indicat să consultăm opinia colegilor, dar cu siguranță ne putem aștepta la o creștere semnificativă a numărului de pacienți”, a subliniat deputatul clujean, potrivit G4media.ro.

El consideră că, pe lângă implementarea unor strategii coerente, este necesară construirea de noi spitale, îmbunătățirea pregătirii personalului medical și, mai ales, promovarea educației sanitare.

Medicul a precizat că un aspect fundamental este educația. Pentru a preveni problemele majore de sănătate, este esențial să învățăm că este necesar să ne prezentăm regulat la medic. În unele țări, cei care nu se prezintă riscă să nu beneficieze de decontarea unor tratamente. De asemenea, ar fi benefic să învățăm despre efectele nocive ale fumatului, despre faptul căm nu este recomandat decât în cantități moderate – totuși, etanolul în sine este un agent toxic, și despre importanța activității fizice, precum și despre menținerea unui indice de masă corporală sănătos.

În loc să adoptăm o alimentație echilibrată, bazată pe consumul de fructe și legume, este tentant să îi oferim copilului un pumn de ciocolată să o ia cu el la școală și să scăpăm de grija mesei sale. În loc să ne dedicăm timpul copilului pentru activități în aer liber sau pentru practicarea unui sport, nu este mai simplu să ne lăsăm copilul în fața televizorului sau să petrecem timp inactiv pe canapea?

Acestea sunt aspecte care țin, în cele din urmă, de bun simț. Da, viața modernă s-a schimbat radical într-un timp foarte scurt, iar din perspectivă antropologică, suntem aproape de momentul în care pentru a ne hrăni, oamenii alergau kilometri întregi în fiecare zi și consumau cantități reduse de alimente. Această schimbare s-a produs cu rapiditate.

Guvernul a aprobat acțiunile necesare pentru reducerea mortalității prin cancer și susținerea pacienților diagnosticați cu această boală cruntă

Executivul a aprobat, la inițiativa Ministerului Sănătății, Planul de acțiuni pentru perioada 2024-2025 privind implementarea Programului național de control al cancerului pentru anii 2016-2025.

Planul stabilește acțiuni concrete în vederea depistării precoce și controlul cancerului, precum și accesul la servicii calitative de diagnostic, tratament și îngrijire continuă a pacienților cu maladii oncologice.

În ultimele decenii se constată o creștere a indicilor morbidității şi mortalității prin cancer în lume, inclusiv în Republica Moldova. Anual sunt înregistrate circa 10.000 cazuri de tumori maligne la nivel național, acestea ocupând locul doi printre principalele cauze de deces dintre bolile netransmisibile.

Maladiile oncologice au rate de vindecare ridicate atunci când sunt depistate precoce și tratate conform celor mai bune practici internaționale.

Astfel, documentul de politici urmărește reducerea mortalității prin cancer cu 7% la nivel național până în anul 2025, prin modernizarea și fortificarea serviciilor de diagnosticare a pacienților cu maladii oncologice, actualizarea și extinderea listei naționale de medicamente oncologice esențiale, dezvoltarea serviciilor paliative şi a celor de reabilitare pentru pacienții oncologici.

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie „The Guardian“. Un sondaj internaţional, care va fi publicat weekendul viitor, va dezvălui că 57% dintre experţii de top în boli cred acum că o tulpină de virus gripal va fi cauza următorului focar global de boli infecţioase mortale, scrie adevarul.ro.

Convingerea că gripa este cea mai mare ameninţare pandemică din lume se bazează pe cercetări îndelungate care arată că evoluează şi suferă mutaţii constant, a declarat Jon Salmanton-García de la Universitatea din Köln, care a efectuat studiul.

„În fiecare iarnă apare gripa”, a spus el. „Aţi putea descrie aceste focare drept mici pandemii. Sunt mai mult sau mai puţin controlate, deoarece diferitele tulpini care le provoacă nu sunt suficient de virulente – dar situaţia nu va fi întotdeauna la fel”, a precizat el. Detaliile sondajului – care a implicat contribuţia a 187 de oameni de ştiinţă – vor fi dezvăluite la congresul Societăţii Europene de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase (ESCMID) de la Barcelona, weekendul viitor.

Următoarea cauză cea mai probabilă a unei pandemii, după gripă, este probabil un virus – denumit Boala X – care este încă necunoscut ştiinţei, potrivit a 21% dintre experţii care au luat parte la studiu. Ei cred că următoarea pandemie va fi cauzată de un microorganism care nu a fost încă identificat, care va apărea din senin, la fel cum s-a întâmplat şi cu virusul SARS-CoV-2, cauza COVID-19, atunci când a început să infecteze oamenii în 2019.

Aviara îngrozește oamenii de știință

Săptămâna trecută, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a exprimat temeri cu privire la răspândirea alarmantă a tulpinii de gripă H5N1, care provoacă milioane de cazuri de gripă aviară pe tot globul. Acest focar a început în 2020 şi a dus la moartea sau uciderea a zeci de milioane de păsări de curte şi, de asemenea, a ucis milioane de păsări sălbatice.

Cel mai recent, virusul s-a răspândit la specii de mamifere, inclusiv la bovine domestice, care sunt acum infectate în 12 state din SUA, sporind şi mai mult temerile cu privire la riscurile pentru oameni. Cu cât virusul infectează mai multe specii de mamifere, cu atât are mai multe oportunităţi de a evolua într-o tulpină periculoasă pentru oameni, a declarat săptămâna trecută Daniel Goldhill, de la Royal Veterinary College din Hatfield, pentru publicaţia Nature .

Apariţia virusului H5N1 la bovine a fost o surpriză, a adăugat virologul Ed Hutchinson, de la Universitatea Glasgow. „Porcii se pot îmbolnăvi de gripă aviară, dar până de curând bovinele nu au făcut-o. Au fost infectaţi cu propriile lor tulpini ale bolii. Deci apariţia H5N1 la vaci a fost un şoc.

Înseamnă că riscurile ca virusul să pătrundă în tot mai multe animale de fermă şi apoi de la animalele de fermă la oameni devin din ce în ce mai mari. Cu cât virusul se răspândeşte mai mult, atunci şansele ca acesta să sufere mutaţii, astfel încât să se poată răspândi la oameni, cresc şi cresc”, a avertizat el.

Iar unele lecţii despre prevenirea răspândirii bolilor au fost uitate de la sfârşitul pandemiei de COVID, a remarcat Salmanton-García.

„Oamenii au reînceput să tuşească în palmă şi apoi să dea mâna cu alte persoane. Purtarea măştii a dispărut. Ne întoarcem la vechile noastre obiceiuri proaste. S-ar putea să ajungem să regretăm asta”, a avertizat el.