Pe blogul său “
- Neapărat să vă luaţi un om responsabil de eveniment. Dacă nu îi zice organizator, că vă organizaţi singure, măcar un coordonator în ziua aia. Adică, o persoană care să nu fie mireasa, mirele sau părinţii lor, care să ştie tot-tot-tot. Să ţină legătura şi să dirijeze toţi furnizorii. Nu ca mine şi mama, la 8 dimineaţa în ziua nunţii, stăteam proţăpite în faţa hotelului, luând în primire saleurile şi covrigeii (pe care le-am pus în camere, la noi n-au existat alune sau ţuică pe masă!). Cineva care să se asigure că totul e acolo unde trebuie să fie. Deşi eu am vorbit clar anumite lucruri şi am dat indicaţii, lumea uită. Nu e interesată. Nu e evenimentul lor. La cununia civilă, ne-au adus paharele de şampanie, dar au uitat şampania.
- Să rugaţi pe cineva să vă ţină informaţi cu ce se petrece în culise. Dacă a venit tortul, dacă a plecat popa, dacă fotografii mănâncă, dacă muzica e prea tare. Voi, ca miri, trebuie să ştiţi. Acolo, live. Eu am zis tuturor înainte de nuntă că nu vreau să aflu de nici o problemă, nici dacă Doamne-fereşte-moare cineva. Decât dacă pot ajuta.
Să puneţi un om responsabil de fotografii. Să-i daţi în grijă toate pozele pe care vreţi să le faceţi. Cu listă scrisă, nu mentală, că ce-i în mână nu-i minciună. Unul dintre marile mele regrete ale acelei zile e că n-am făcut anumite fotografii.- Rugaţi o domnişoară de onoare sau un prieten apropiat să arate celor de la foto şi video cine sunt părinţii, bunicii, naşii. Şi menţionaţi că părinţii şi bunicii sunt importanţi de filmat, că nu toată lumea ştie.
- Dacă aveţi candy bar, daţi aperitivele imediat cum se intră în sală. Ca să nu se apuce lumea să mănânce prăjituri -de foame. Asta tot de la o prietenă-mireasă o ştiu
- Ameninţaţi chelnerii. Ăştia ori fură, ori beau de sting, ori ambele la nunta voastră. Voi ameninţaţi-i de dinainte, chiar dacă faceţi sau nu rost de etilotest.
- Discutaţi cu furnizorii dinainte cum faceţi plata. În ce monedă vor banii şi când. Stipulaţi în contract. Să nu păţiţi ca noi, care alergam de bezmetici să numărăm banii în ultimele ore ale nunţii în loc să…ne bucurăm de ultimele ore ale nunţii.
- Resemnaţi-vă că vor fi persoane care confirmă şi totuşi nu vin. Deşi nu le-a murit căţelul, nici maşina nu a dat peste ei. N-ai ce le face, asta este. Deşi eu atâta am bătut cu pumnu-n masă că oamenii mei sunt de cuvânt şi nu există să vorbeşti joi că te vezi sâmbătă şi să pregăteşti atâta cameră şi meniu, ca apoi să vină doar pe jumătate sau deloc. Mi-a căzut faţa de nu mi-o adunam de pe jos… Că am rămas cu camere goale şi cu meniuri plătite trebuie toţi cei care ne-au dat ţeapă să ştie. Ba mai mult, să ştie şi că plicul (când a fost cazul) dumnealor n-a acoperit nici pe departe cheltuielile noastre. Şi nici locurile la masă nu le-a ocupat. Noi voiam să vă vedem. N-am făcut nuntă să câştigăm, cred că a fost evident.
- Dress-code. SCRIEŢI-L pe invitaţie!!! Ca să evitaţi adidaşi şi blugi şi alte bazaconii. Nu mai zic nimic, pentru că mi-e mie ruşine. Adică, a fost o nuntă dintre cele elegante, nu dintre cele în grădina din spatele casei… Pe de o parte, tata a purtat redingotă şi ceas cu lanţ, la piept. Mama a avut bolero din pene de flamingo, care arătau atunci mai bine decât sună acum, în text. Prietenele noastre au venit pe tocuri fine, cu rochii lungi, s-au dus la coafor. Prietenii noştri şi-au pus papioane şi butoni. Au fost fetiţe în rochii de voal, băieţei cu papion şi pantaloni la dungă. Iar, de undeva, cumva, au scăpat nişte 2-3 prunci din lesă, care-mi taie cadrele în blugi şi-n şlapi, de io nici la picnic nu mi-aş duce copiii aşa. A, unul parc-avea şi pălărie de pirat, cu un cap de mort în frunte, de abia mă puteam uita la el. Ştiu că nu haina face pe om, dar, sincer, e mai mare ruşinea.
…Ştiu că a organiza o nuntă perfectă e aproape de imposibil şi că mai depinde mult şi de perfecţiunea din ochii fiecăruia. Mai Iar cel mai important sfat pe care îl pot da e să faceţi instantanee cu ochii minţii, cu palmele împreunate, cu mirosul Lui din acea zi. Şi să vă simţiţi voi bine, căci starea miresei se transmite nuntaşilor exact ca vărsatul de vânt în rândul copiilor. Nu scapă unul!
*Citeste mai multe articole pe blogul: http://siblondelegandesc.ro
