Michelle Obama, despre drumul de la cel mai sărac cartier din Chicago la Casa Albă

A fost prima doamnă a Americii timp de 8 ani, dar nimeni n-a știut drama lui Michele Obama – o primă doamnă de care poporul american este mândru și care se bucură de o popularitate enormă, după opt ani în care a fost un stâlp al familiei prezidențiale americane.

separator
Din multe puncte de vedere, Michelle Obama a fost o premieră la Casa Albă. Este prima locatară a Casei Albe ai cărei descendenți provin direct din rândul sclavilor și Prima Doamnă de culoare a Americii. Este, de asemenea, prima soție de președinte cu cea mai înaltă educație universitară: absolventă de merit a Universității Princeton și licențiată în drept la Harvard. În cei opt ani petrecuți în calitate de Prima Doamnă a Americii, a găzduit cu succes și eleganță de la întâlniri cu Regina Marii Britanii până la curse de Paști pentru copii.

Susținătoare a sportului și a unei nutriții sănătoase, Michelle Obama a promovat un stil de viață corect în SUA, care se confrunta până atunci cu o epidemie de obezitate.

Totodată, fosta Prima Doamnă a Americii a avut o copilărie deloc ușoară, spre deosebire de cea a lui Barack Obama, crescut în Hawaii de bunicii lui, care proveneau din mica burghezie albă. Arborele său genealogic arată că străbunicul ei, născut la 1850, a fost sclav în Carolina de Sud. Născută pe 17 ianuarie 1964, Michelle LaVaughn Robinson este fiica unui angajat la serviciile municipale pentru tratarea apelor, care suferea de scleroză în plăci. Ea a copilărit într-un apartament cu două camere din South Side, cel mai sărac cartier din Chicago, alături de părinții și fratele său.Michelle strălucește la școală și la baschet, sport pe care îl practică datorită înălțimii sale de 1,82 metri, dar la care decide să renunțe pentru a nu intra în stereotipul rasial al reușitei prin intermediul sportului. Rezultatele sale școlare îi permit să fie admisă la prestigioasa Universitate Princeton, apoi la Harvard. Este de menționat faptul că Universitatea Princeton era celebră pentru severitatea corpului didactic faţă de studenţii de culoare, pe considerentul că aceştia nu erau destul de inteligenţi pentru a înţelege cursurile predate acolo. Michelle a trebuit astfel să depună eforturi duble pentru a se remarca în faţa unor asemenea profesori. „Mă simţeam uneori ca o trecătoare prin campus, ca şi cum nu acela era cu adevărat locul meu. Oricare ar fi fost contactele mele cu albii, aveam adeseori impresia că, în ochii lor, mai întâi sunt de culoare, iar apoi studentă”, a povestit Michelle Obama într-un interviu mai vechi.

După ce se reîntoarce la Chicago, Michelle intră într-un cabinet de avocatură unde, în vara anului 1988, preia un stagiar pe nume Barack Obama. Tânăra rezistă avansurilor lui, până ce, într-o seară, acesta îi oferă „o îngheţată la colţul străzii”, povesteşte Obama în cartea sa „Îndrăzneala de a spera”. „Am întrebat-o dacă pot să o sărut. Avea gust de ciocolată”, continuă fostul președinte al SUA. Cuplul s-a căsătorit în octombrie 1992, iar restul rămâne istorie…

sursa

Ecaterina Lica: Secretele unui brand crescut aproape două decenii, pe care nu orice manager ți le-ar povesti

Cum e să dezvolți un brand de la zero. Cum e să înveți să gestionezi primii bani într-o afacere, astfel încât să obții nu doar satisfacția lucrului realizat bine dar și un venit. Ecaterina Lica, patroana Clinicii de Medicină Estetică “Doctor Lica”, și-a construit afacerea punând preț pe calitate, soluții inovative și feed-back pozitiv din partea pacienților. Despre povestea acestui brand, in link-ul de mai jos.

Elena Plămădeală: ,,Fotografia și pictura fac parte din viața mea, sunt familia mea artistică”

Percepe arta ca pe o experiență și o descifrează ca fiind pâinea caldă care adună în jurul său oameni care vor să își ,,trezească papilele gustative” cu o bucățică din această artă. Pictorița Elena Plămădeală, devenită faimoasă și dincolo de hotarele Moldovei, își exprimă starea sufletească prin culori. Însă, înainte de a înmuia pensula în paletă, artista o trece prin inima sa pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru harul cu care a binecuvântat-o.



separator
Elena Plămădeală este artista care a pictat tablourile mai multor personalități notorii, precum cele ale Prințului Michael de Kent, Regina Elisabeta a II-a, Ducesa de Cambridge, Kate Middleton, dar și tabloul Prințului Philip, care a ajuns în patrimoniul Casei Regale britanice.

Am provocat-o pe pictorița Elena Plămădeală la confesiuni și reflecții despre arta tradițională și arta digitală din Moldova și Marea Britanie:

Am înțeles că pictura mi-a făcut din ochi… atunci când răsfoiam albumele de schițe ale lui tata. El nu a fost pictor profesionist, dar avea un talent desăvârșit la desen și lemn. Mama și tata au fost cei care au observat că desenam aproape pe orice în casă și au decis să mă înscrie la Școala de Arte din Ialoveni, după care am urmat Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” și Facultatea de Urbanism și Arhitectură la Universitatea Tehnică a Moldovei.

Un impact în pregătirea mea ca profesionistă l-a avut istoria artelor. E ca în construcția casei, istoria artelor e fundația. Pe ea se bazează tot ce construiești mai departe în orice domeniul artistic, fie muzică, teatru sau arhitectură. Nu renunțați să vă cunoașteți rădăcinile! Mentorii-profesorii sunt cei care vă îndrumă și vă formează. Respectați-i și furați din secretele meseriei cât de mult puteți!

Pictura este ușoară atunci când așa o simți. Rezultatele o să apară, dacă practici și nu renunți.

Drumul către Marea Britanie nu a fost lung, dar interesant. Căutam o schimbare la nivel de mentalitate și am găsit-o. Creioanele ascuțite mult, au văzut multe hârtii în comparație cu creioanele noi. Viața este o călătorie, iar pentru a ne dezvolta avem nevoie atât de drumuri ușoare, cât și grele.

A fi pictor în Marea Britanie înseamnă să lucrezi și să lucrezi. Marea Britanie e mult mai mare decât Moldova, iar dacă vreai să te afirmi ai nevoie de mai multă influență și vizibilitate. Pașii mici aduc victorii mari.

În Moldova arta are viață. Avem multe talente cu un potențial imens și asta am descoperit-o când am predat un curs de artă copiilor la gimnaziul din Sociteni. Tot la Sociteni și Ialoveni am participat la pictarea unor stații de așteptare a transportului public. Noi, oamenii suntem ca niște bureți, iar tot ce ne înconjoară este informație. Sfatul meu e să fim mai selectivi cu informația care o lăsăm să creeze impact de calitate asupra noastră. Cred că trebuie modificată percepția că artistul trebuie să supraviețuiască. Artistul are nevoie fie de un agent sau de capacități de a își vinde propriile lucrări. Obiectele de artă nu au parcurs geografic, au oameni cu idei în spate. Iar aici apare marea dilemă: cum le vinzi? Fie în Moldova sau în altă țară.

Ideea de a picta tablouri cu personalități notorii a apărut spontan în ziua de naștere a Reginei Elizabeth a II-a, când am decis să o pictez, apoi au urmat și altele. Portretul Ducelui Phillip a fost dăruit la un eveniment caritabil cu Rotary Club Cișmigiu și Rotary Club London, și se află la Buckingham Palace.

Descifrez arta ca fiind pâinea caldă care adună în jurul său oamenii care vor să își trezească papilele gustative cu o bucățică.

Arta presupune originalitate și unicitate. Arta digitală e cea ce îți oferă posibilități diverse cu o tabletă grafică. Autenticitatea aici se obține prin experiența și stilul fiecărui artist. Trăind în secolul 21 nu putem omite existența ei. Noi percepem arta ca o experiență și o trăim sau chiar suntem parte a unor show-uri artistice, reviste, jocuri computerizate, aplicații mobile care în sine prezintă procesul creativ. Arta tradițională pe pânză, lemn, hârtie, pereți, etc. va exista în continuare și e procesul manual unic cu care este făcut, iar valoarea ei va fi net superioară celei digitale. Procesul grafic însă ne arată capacități și cunoștințe dobândite a unui pictor care poate să deseneze atât pe hârtie, cât și pe o tabletă.

Rolul pictorului este de a crea continuitate, de la desenele rupestre până în prezent. Așa putem vizualiza și învăța istoria. Așa ne construim și formăm propriul gust estetic.

Fotografia și pictura fac parte din viața mea. Nu le separ, ambele sunt familia mea artistică. Aș mai adăuga și designul/arhitectura aici. Prima a apărut pictura în copilărie. Din perioada colegiului probabil eram fotograful a tot ce mă înconjura și nu ezitam să documentez emoția. Fotografia ca și pictura captează un moment static, dar într-un mod cu totul diferit. E despre lumină și compoziție. Nu e lumină (naturală sau artificială)… nu e fotografie.

Fiecare artist își înmoaie pensula în suflet și își pictează natura proprie în picturile sale. Eu înainte să pictez stau de vorbă cu Dumnezeu, ca să îi mulțumesc pentru harul de a  crea lucruri frumoase.

La final, te rog să lași o pată de culoare următoarelor cuvinte:

Artă – Pâine

Culori – Albastru

Paletă – Atelier

Tablou – Mama

Pictor – Dumnezeu

Galben – Gutuie

Elena, îți mulțumesc pentru această discuție colorată! Să ai entuziasm și voință în a crea cât mai multe lucruri frumoase!

Autor: Negora Ursu

Nicoleta Cotorobai: ,,Lucrurile frumoase din viața mea s-au întâmplat atunci când m-am așteptat mai puțin. Fără muzică nu aș exista”

Studentă în anul II la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Nicoleta Cotorobai este tânăra interpretă care a reprezentat Republica Moldova în cadrul mai multor concursuri naționale și internaționale. Munca și perseverența au ajutat-o de la vârstă fragedă să atingă cele mai frumoase apogeuri ale succesului de care astăzi își amintește cu mândrie. Cum a reușit muzica să-i devină o vibrație a sufletului, dar și ce alte surprize muzicale pregătește interpreta, am aflat chiar de la ea în interviul ce urmează.



separator

  • unicamd unica.md Cu cât avansăm în vârstă, cu atât simțim mai profund că efemerele bucurii ale copilăriei sunt de fapt cele mai prețioase pe care ți le poate oferi viața. Ce amintiri, care ți-au marcat copilăria, porți în suflet?
  • Nicoleta C. Mereu mi-a plăcut să răsfoiesc prin amintiri. Copilăria mea a fost ușor diferită decât cea a altor copii, dar, cu siguranță, una frumoasă și specială. Îmi amintesc cu drag de acea perioadă, de orele de pian, de verile petrecute în studiourile formației Millenium, de concursurile la care participam și succesele de care mă bucurăm împreună cu părinții mei. Astăzi, admir colecția de premii și sunt mândră, am avut cea mai frumoasă copilărie.

  • unicamd unica.md Dacă ai putea, ai schimba ceva în această etapă a vieții, având în vedere că pentru a atinge cheile succesului, ai muncit și ai depus eforturi, în timp ce alți copii își trăiau copilăria firească?
  • Nicoleta C. Nu aș schimba nimic, totul a fost așa cum a trebuit sa fie. Nu regret că atunci când prietenii mei își trăiau copilăria jucându-se, eu munceam, pentru că astăzi văd rezultatele frumoase ale muncii mele. Și eu, fiind profesoară de pian, încerc să-i sfătuiesc pe elevii mei că trebuie sa muncească de mici ca să ajungă spre succes.

  • unicamd unica.md Cânți de la cea mai fragedă vârstă. Cine a descoperit acest talent în copilul Nicoleta Cotorobai?
  • Nicoleta C. Cânt de la 7 ani, talentul mi l-a descoperit prima mea profesoară de clasele primare, doamna Alexandra Hincu.

  • unicamd unica.md Într-un interviu acordat celor de La Zona M ai declarat că idealul tău este muzica. Cum a reușit muzica să-ți devină o vibrație a sufletului?
  • Nicoleta C. Mereu am spus că fără muzica, nu aș exista. Tăticul meu fiind și el muzician, m-a îndrumat să fac muzică, cu timpul am înțeles că într-adevăr muzica este tot ceea ce îmi doresc să fac, dacă nu făceam muzica nu știu ce era să fac.

  • unicamd unica.md Cine este principala călăuză în activitatea ta muzicală?
  • Nicoleta C. Tata, el este acel om care mă ceartă atunci când greșesc și care mă laudă atunci când am succes.

  • unicamd unica.md Prietenul care te-a ajutat să crești pe plan profesional a fost și este pianul. Cu ce asociezi cântecul pianului?
  • Nicoleta C. Îmi place să predau lecții de pian, să-i învăț pe elevi tot ce m-au învățat și pe mine profesorii mei. Acum rar pot să mă așez să cânt, dar atunci când o fac, o fac cu tot sufletul. Pianul este instrumentul pe care l-am studiat, este instumentul la care învăț zi de zi copii sa cânte, pianul face parte din viața mea și bineînțeles că îl asociez cu un lucru fără de care nu aș putea trăi, pentru că îmi oferă posibilitatea să vorbesc cu ajutorul notelor muzicale atunci când nu îmi ajung cuvinte!

  • unicamd unica.md Ai participat la peste 15 concursuri internaționale în diferite țări precum Italia, Germania, România, Rusia, Franța, Estonia? Care din ele ți-au rămas aproape de suflet?
  • Nicoleta C. Toate aceste concursuri au un loc aparte în sufletul meu, de la fiecare din aceste concursuri am învățat câte ceva, orice concurs a fost o lecție foarte importantă pentru mine, de aceea nu cred că aș putea să menționez unul, toate îmi sunt la fel de apropiate sufletului.

  • unicamd unica.md Prin 2015, în cadrul unui interviu, ai spus că dorința ta este să cânți alături de Marcel Pavel,  iar în 2018 visul ți s-a împlinit. Cum a fost această experiență?
  • Nicoleta C. Visele devin realitate, atunci când într-adevăr îți dorești ceva cu adevărat, probabil Dumnezeu m-a răsplătit pentru toată munca pe care am depus-o în toți acești ani și mi-a împlinit visul pe care îl aveam de când eram mică și mergeam cu părinții la concertele lui.

    Cum poate să fie? Vă imaginați trăirile și emoțiile unei interprete tinere care face primii pași în scena mare și își trăiește visul.

  • unicamd unica.md La moment, cine dintre interpreții naționali sau internaționali sunt un exemplu pentru tine?
  • Nicoleta C. Artiștii care fac muzica de calitate: Cornelia Ștefăneț, Andra, Lara Fabian, Beyonce sunt artiștii pe care îi apreciez cel mai mult.

  • unicamd unica.md Cânți mai multe genuri de muzică, totuși ce stil te definește cel mai mult?
  • Nicoleta C. Îmi place mult muzica populară, în repertoriul meu am o piesă pe care i-am dedicat-o tăticului meu: ,,Tată, tu-mi ești cânt și nume”, dar totuși cea mai aproape de suflet este muzica pe care știu să o simt cel mai bine, muzica usoară.

  • unicamd unica.md Cum reușești să deții controlul emoțiilor atunci când evoluezi în scena mare, astfel încât acestea să ți se supună?
  • Nicoleta C. Eu ador emoțiile. Emoția mă face să fiu mai puternică. Atunci când aud aplauzele oamenilor, atunci știu că am reușit să ajung la sufletul fiecăruia.

  • unicamd unica.md Ce proiecte muzicale pregătește interpreta Nicoleta Cotorobai în viitorul apropiat?
  • Nicoleta C. Lucrurile frumoase din viața mea mereu s-au întâmplat atunci când m-am așteptat mai puțin. Urmează alte lucruri frumoase cu siguranță, după carantină lansez un videoclip nou la piesa populară.

  • unicamd unica.md Cum crezi, pandemia va lăsa o amprentă pe domeniul muzicii?
  • Nicoleta C. Cu siguranță, a lăsat deja, s-au amânat toate evenimentele private la care trebuia să cântam anul acesta.

  • unicamd unica.md Tot timpul pe care-l avem în viață îl dedicăm muncii pentru a ne transforma visurile în realitate. Tu ce vis ai vrea cu orice preț să-l realizezi?
  • Nicoleta C. Să ajung să fiu o femeie realizată și pe plan personal și pe plan profesional. Visez să am o familie frumoasă, o fetiță și un băiețel.

  • unicamd unica.md Sunt momente în viață în care corpul ne stă, iar sufletul ne este la pământ. Cum depășești momentele de criză?
  • Nicoleta C. Totul în viață este trecător și tot ce se face se face spre bine, eu am înțeles acest lucru. Pentru durere și criză, există un leac – timpul, doar el mă ajută să depășesc perioadele dificile din viața mea.

  • unicamd unica.md Dacă ar fi să îți îmbrățișezi greșelile, pe care dintre ele nu ai îmbrațișa-o niciodată?
  • Nicoleta C. Astăzi cu părere de rău greșelile te îmbrățișează pe tine. Eu nu aș îmbrățișa nici o greșeală, cel mai important, cred eu, este să conștientizezi greșelile, să ți le asumi și să nu le repeți!

  • unicamd unica.md De ce ai nevoie cel mai mult ca să realizezi ceea ce-ți dorești cu adevărat?
  • Nicoleta C. De inspirație, pentru un artist inspirația este cea mai importantă, fără inspirație artiștii ar da în gropi, dar pe plan material, ca să îmi îndeplinesc ceea ce îmi doresc, am nevoie de bani ca orice om, este evident.

La final să lasăm gândurilor să curgă pe foaie… Te rog să continui enunțul:

Muzica mă ajută să… exist

Emoțiile îmi sunt… hrană sufletului

Inspirație găsesc în… tot ce mă înconjoară

Dacă nu aș cânta atunci aș… mai cânta o dată

Fără muzică… omenirea nu ar exista

Mama îmi este… ,,Cine mă poartă în gând

                               Numai mama

                              Cine m-așteaptă oricând

                              Numai mama

                           Cine mă iartă oricum

                           Numai mama știe cum!”

Iubesc… viața

Mulțumesc pentru interviu! Îți urez succes în viață și în cariera de artist!

Autor: Negora Ursu   

Un polițist de 24 de ani a fost tamponat mortal pe carosabil
Articolul anterior
Accident violent pe strada Ismail. Un bărbat a făcut infarct în timp ce era la volan
Articolul următor