Gestionează cu succes o afacere de familie. Pune accent pe studii de calitate, munceşte mult şi a renunţat fără regrete la o carieră în organele de drept. Feciorul Mihai a inspirat-o la implementarea serviciilor educaţionale noi, iar mama şi sora îi sunt mereu alături. Cu siguranţă fiecare dintre voi aţi auzit de Centrul Quo Vadis, iar noi v-o prezentăm pe femeia care stă în spatele acestui business.
De ce ai optat pentru deschiderea unui Centru de limbi străine și nu pentru o altă afacere?
Atunci când am pus pe roate afacerea, aproape 13 ani în urmă, această nișă era încă liberă. Ba mai mult, se simțea necesitatea unor cursuri calitative cu profesori profesioniști. Quo Vadis este o afacere de familie gestionată de trei femei. Mama a fost cu ideea creării centrului, iar eu și sora am susținut-o. Mama a investit foarte mult în educația și instruirea noastră. A pus mare accent pe studierea limbilor străine. Și în momentul în care ne gândeam ce afacere să facem, am optat pentru ceva la care am putut să ne aducem și noi aportul. Din start ne-am axat pe calitate ceea ce ne-a permis să ieșim în față.
Cum a început totul?
Am format echipa de profesori, unii dintre ei sunt și acum cu noi. Închiriam spații pe unde puteam – prin școli, prin licee. Alergau profesorii dintr-o parte în alta. Uneori aveam probleme cu paznicii, care nu înțelegeau ce facem noi în instituție. Dar am pus mare accent pe calitate, am achitat salarii bune și oamenii munceau cu dedicație, chiar dacă fără prea mare confort.
Cum s-a extins afacerea?
Dacă la început aveam doar cursuri de limbi străine, atunci acum avem un larg spectru educațional. Nouă ani în urmă am născut un băiețel și am început să mă gândesc intens ce activități mi-aș dori pentru copilul meu. Tot atunci au apărut și programele educaționale. În primul rând au apărut cursurile pentru preșcolari. Noi lucrăm cu micuți de la vârsta de doi ani. Șapte ani în urmă am inițiat clubul de vară pentru elevi, destinat în primul rând familiilor care nu sunt gata să opteze pentru o tabără de vară clasică, dar care își doresc diverse activități pentru copii. Majoritatea ideilor ne-au aparținut. A fost preluat doar proiectul after school care este mai popular în România.
Nu te-ai gândit niciodată la un alt gen de afaceri?
Nu. Mai vrem să facem ceva, să venim cu proiecte noi, dar tot în domeniul educației. Lipsa studiilor de calitate se resimte acut în Moldova, însă ca să faci ceva pe măsură ai nevoie de investiții mari. În general agenda noastră prea încărcată nu ne lasă timp să ne gândim la alte afaceri. Noi predăm acum în Parlament, Curtea Supremă, Comisia Națională a Pieței Financiare, Comisia Electorală Centrală, Guvern. Cursurile sunt în cadrul unor proiecte internaționale finanțate de Banca Mondială. Deja avem mii de funcționari care au învățat limbi străine cu ajutorul nostru. Ne gândim la proiecte de școli și grădinițe private, dar din păcate oamenii cu bani nu investesc în astfel de afaceri. Ei vor câștig imediat.
Câte ore muncești pe zi?
Multe. De obicei eu intru la 8 dimineața și ies de aici la 9 seara. Dar îmi place acest regim, chiar dacă sunt zile în care sunt stoarsă de puteri. Avem mulți angajați și atunci când vezi că atât de multă lume depinde de tine și că ai succese în ceea ce faci, îți dorești parcă mai multe realizări. Dincolo de asta, eu am o viață foarte echilibrată. Muncesc, îmi cresc copilul, fac sport, o dată pe săptămână mă văd cu prietenele. O dată într-o lună și jumătate călătoresc neapărat peste hotare pentru a-mi încărca bateriile.
Cum poate obține o femeie succes în afaceri?
Nu am o formulă. Munca e unica soluție și ea trebuie să fie bine direcționată. Nici eu nu am început în afaceri. Am lucrat anterior și într-o bancă, apoi la Procuratură. Eu sunt fost procuror. Peste tot am muncit mult. Mi-a plăcut ceea ce am făcut.
De ce ai renunțat la funcția de procuror?
Atunci când am primit această funcție, soțul era în afaceri. Acest fapt îmi dădea o siguranță financiară și libertatea de a face carieră în acest domeniu. La doar 25 de ani am primit funcția de procuror în secția colaborare internațională. A fost o experiență foarte interesantă. Din păcate, soțul a decedat, iar eu eram și cu un copil mic în barțe și nu mi-am putut permite financiar să mai rămân în acest domeniu. Nu regret că am renunțat, chiar îmi pare rău că nu am plecat mai devreme în afaceri. Acum, sunt sigură ambiția și muncă bine direcționată poate realiza visele oricărei femei. Iar eu nu mă opresc aici.
