Percepe arta ca pe o experiență și o descifrează ca fiind pâinea caldă care adună în jurul său oameni care vor să își ,,trezească papilele gustative” cu o bucățică din această artă. Pictorița Elena Plămădeală, devenită faimoasă și dincolo de hotarele Moldovei, își exprimă starea sufletească prin culori. Însă, înainte de a înmuia pensula în paletă, artista o trece prin inima sa pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru harul cu care a binecuvântat-o.
Elena Plămădeală este artista care a pictat tablourile mai multor personalități notorii, precum cele ale Prințului Michael de Kent, Regina Elisabeta a II-a, Ducesa de Cambridge, Kate Middleton, dar și tabloul Prințului Philip, care a ajuns în patrimoniul Casei Regale britanice.Am provocat-o pe pictorița Elena Plămădeală la confesiuni și reflecții despre arta tradițională și arta digitală din Moldova și Marea Britanie:
Am înțeles că pictura mi-a făcut din ochi… atunci când răsfoiam albumele de schițe ale lui tata. El nu a fost pictor profesionist, dar avea un talent desăvârșit la desen și lemn. Mama și tata au fost cei care au observat că desenam aproape pe orice în casă și au decis să mă înscrie la Școala de Arte din Ialoveni, după care am urmat Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală” și Facultatea de Urbanism și Arhitectură la Universitatea Tehnică a Moldovei.
Un impact în pregătirea mea ca profesionistă l-a avut istoria artelor. E ca în construcția casei, istoria artelor e fundația. Pe ea se bazează tot ce construiești mai departe în orice domeniul artistic, fie muzică, teatru sau arhitectură. Nu renunțați să vă cunoașteți rădăcinile! Mentorii-profesorii sunt cei care vă îndrumă și vă formează. Respectați-i și furați din secretele meseriei cât de mult puteți!
Pictura este ușoară atunci când așa o simți. Rezultatele o să apară, dacă practici și nu renunți.
Drumul către Marea Britanie nu a fost lung, dar interesant. Căutam o schimbare la nivel de mentalitate și am găsit-o. Creioanele ascuțite mult, au văzut multe hârtii în comparație cu creioanele noi. Viața este o călătorie, iar pentru a ne dezvolta avem nevoie atât de drumuri ușoare, cât și grele.
A fi pictor în Marea Britanie înseamnă să lucrezi și să lucrezi. Marea Britanie e mult mai mare decât Moldova, iar dacă vreai să te afirmi ai nevoie de mai multă influență și vizibilitate. Pașii mici aduc victorii mari.
În Moldova arta are viață. Avem multe talente cu un potențial imens și asta am descoperit-o când am predat un curs de artă copiilor la gimnaziul din Sociteni. Tot la Sociteni și Ialoveni am participat la pictarea unor stații de așteptare a transportului public. Noi, oamenii suntem ca niște bureți, iar tot ce ne înconjoară este informație. Sfatul meu e să fim mai selectivi cu informația care o lăsăm să creeze impact de calitate asupra noastră. Cred că trebuie modificată percepția că artistul trebuie să supraviețuiască. Artistul are nevoie fie de un agent sau de capacități de a își vinde propriile lucrări. Obiectele de artă nu au parcurs geografic, au oameni cu idei în spate. Iar aici apare marea dilemă: cum le vinzi? Fie în Moldova sau în altă țară.
Ideea de a picta tablouri cu personalități notorii a apărut spontan în ziua de naștere a Reginei Elizabeth a II-a, când am decis să o pictez, apoi au urmat și altele. Portretul Ducelui Phillip a fost dăruit la un eveniment caritabil cu Rotary Club Cișmigiu și Rotary Club London, și se află la Buckingham Palace.
Descifrez arta ca fiind pâinea caldă care adună în jurul său oamenii care vor să își trezească papilele gustative cu o bucățică.
Arta presupune originalitate și unicitate. Arta digitală e cea ce îți oferă posibilități diverse cu o tabletă grafică. Autenticitatea aici se obține prin experiența și stilul fiecărui artist. Trăind în secolul 21 nu putem omite existența ei. Noi percepem arta ca o experiență și o trăim sau chiar suntem parte a unor show-uri artistice, reviste, jocuri computerizate, aplicații mobile care în sine prezintă procesul creativ. Arta tradițională pe pânză, lemn, hârtie, pereți, etc. va exista în continuare și e procesul manual unic cu care este făcut, iar valoarea ei va fi net superioară celei digitale. Procesul grafic însă ne arată capacități și cunoștințe dobândite a unui pictor care poate să deseneze atât pe hârtie, cât și pe o tabletă.
Rolul pictorului este de a crea continuitate, de la desenele rupestre până în prezent. Așa putem vizualiza și învăța istoria. Așa ne construim și formăm propriul gust estetic.
Fotografia și pictura fac parte din viața mea. Nu le separ, ambele sunt familia mea artistică. Aș mai adăuga și designul/arhitectura aici. Prima a apărut pictura în copilărie. Din perioada colegiului probabil eram fotograful a tot ce mă înconjura și nu ezitam să documentez emoția. Fotografia ca și pictura captează un moment static, dar într-un mod cu totul diferit. E despre lumină și compoziție. Nu e lumină (naturală sau artificială)… nu e fotografie.
Fiecare artist își înmoaie pensula în suflet și își pictează natura proprie în picturile sale. Eu înainte să pictez stau de vorbă cu Dumnezeu, ca să îi mulțumesc pentru harul de a crea lucruri frumoase.
La final, te rog să lași o pată de culoare următoarelor cuvinte:
Artă – Pâine
Culori – Albastru
Paletă – Atelier
Tablou – Mama
Pictor – Dumnezeu
Galben – Gutuie
Elena, îți mulțumesc pentru această discuție colorată! Să ai entuziasm și voință în a crea cât mai multe lucruri frumoase!
Autor: Negora Ursu
